Președintele francez, Emmanuel Macron, a cerut repararea apărării Uniunii Europene, în special a organizației NATO. Potrivit declarațiilor făcute de președintele francez, acest lucru poate fi realizat prin dezvoltarea capacităților militare mai eficiente și prin achiziții de armament european. În plus, relațiile cu Moscova trebuie gestionate urgent, pentru a se evita extinderea conflictului.
Discursul său are loc în contextul în care aliații occidentali ai Ucrainei se pregătesc pentru un summit NATO crucial care va avea loc la Vilnius la mijlocul lunii iulie, unde speră să găsească o foaie de parcurs pentru a sprijini candidatura Ucrainei la aderare și să promită asistență pe termen lung, precum și să revizuiască planurile de apărare și descurajare și să crească cheltuielile.
La Bratislava, Macron a subliniat că Parisul ar fi „în favoarea acordării de garanții de securitate tangibile și credibile Ucrainei”, fără a intra în detalii despre cum ar putea arăta exact acestea.
Care sunt garanțiile de securitate?
„Pilonul european în cadrul NATO rămâne indispensabil pentru a fi credibili. Europenii trebuie să se doteze cu sisteme pentru atacuri în profunzime şi să achiziţioneze arme europene”, a afirmat Emmanuel Macron.
„Dacă vrem o pace credibilă și de durată, dacă vrem să avem greutate în fața Rusiei, dacă vrem să fim credibili în fața ucrainenilor, trebuie să dăm Ucrainei garanții pentru a preveni orice nouă agresiune și să includem Ucraina într-o arhitectură de securitate credibilă, pentru noi înșine”, a adăugat el.
Presat de o întrebare a publicului dacă acest lucru ar include susținerea aderării Ucrainei la NATO, Macron a răspuns că „trebuie să construim ceva între securitatea oferită Israelului și aderarea deplină la NATO. Nu este sigur că va exista un consens în ceea ce privește aderarea deplină”.
Anterior, Macron a cerut în mod activ o nouă „arhitectură de securitate europeană”, ceea ce a atras critici din partea țărilor central și est-europene de tip hawkish, care au susținut că un timp de război nu este un moment pentru remodelarea sistemului mondial și au îndemnat mai întâi să găsească o utilitate pentru pace în țara devastată de război, considerând-o ca pe o ofertă de pace pentru Kremlin. La Bratislava, Macron nu a omis să sublinieze angajamentul Franței față de articolul 5 al NATO, clauza de apărare reciprocă și „garanția de securitate” internă a alianței militare, rezervată membrilor.
Parisul a trimis aproximativ 300 de persoane în Estonia și peste 1.200 de militari în România, în cadrul consolidării prezenței înaintate a NATO în estul țării, ca mijloc de descurajare a agresiunii Rusiei împotriva alianței. De asemenea, este implicată în poliția aeriană deasupra statelor baltice.
UE este prima prioritate
„Administrația americană va fi mereu aceeași? Nu putem delega securitatea noastră colectivă alegătorilor americani”, a declarat Macron. „Asta ne cer și Statele Unite, să împărțim mai bine povara”.
Comentariul a fost un ecou al interviului său recent despre China, în care a cerut o politică europeană independentă în ceea ce privește Taiwanul, pentru a evita să fie antrenat într-un conflict de către Statele Unite, ceea ce a provocat din nou o reacție împotriva Parisului. În domeniul apărării, Europa „trebuie să armonizeze standardele, să dezvolte o bază industrială și tehnologică europeană, să reducă dependențele”, a spus el.
„Trebuie să ne bazăm pe interoperabilitatea NATO, dar și să construim capacități între europeni, știind cum să angajăm împreună forțe comune, în vecinătate, în domeniul cibernetic, spațial și maritim”, a mai susținut Macron în discursul său de 45 de minute. „Depinde de noi, europenii, să avem propria noastră capacitate de a ne apăra și de a ne gestiona vecinătatea, și nu doar pe flancul estic”, potrivit Euractiv.
În prezent, UE este în curs de a înființa o forță de 5.000 de oameni care să ajute în momente de criză în vecinătatea statelor membre. De asemenea, Parisul va găzdui la 19 iunie o conferință privind apărarea aeriană, care va reuni toți miniștrii europeni ai apărării, a declarat președintele, în urma propunerii sale făcute la Conferința de securitate de la München din februarie.