În ultimele săptămâni, Macron a pornit la drum prin Franța, vizitând orașe mari și mici, în ceea ce el a numit o încercare de a „dialoga cu oamenii” după dezbaterile dureroase privind controversata sa reformă a pensiilor.
Franța a fost zguduită de săptămâni întregi de proteste în urma deciziei președintelui francez de a ocoli parlamentul și de a impune o reformă care ridică vârsta de pensionare de la 62 de ani la 64 de ani. Forțarea reformei a fost considerată pe scară largă ca fiind o altă manifestare a stilului de guvernare faimos „jupiteran” al lui Macron – o manieră verticală, de sus în jos, de a conduce țara.
Deși protestele la nivel național au scăzut de când reforma a devenit lege în aprilie, vizitele inițiale ale lui Macron au fost afectate de demonstrații ad-hoc numite casserolades sau „proteste la caserolă”, organizate de sindicaliști și protestatari împotriva reformelor sale. Spectacolul strict controlat de la Dunkerque a urmat unor scene mai tumultoase în timpul vizitelor sale inițiale. În regiunea estică Alsacia, Macron s-a confruntat cu huiduieli ale mulțimii și cu întreruperi de curent în timpul vizitei sale la o fabrică locală în aprilie, care au fost revendicate de sindicatul dur CGT.
Vizitele lui Macron îl pun în pericol?
Pentru președintele francez, Emmanuel Macron, acest lucru a însemnat o restricție a vizitelor. Întâlnirile cu publicul sunt minuțios coregrafiate pentru a evita publicitatea negativă, iar detaliile sunt dezvăluite în ultimul moment.
În Dunkerque, peste 1.000 de ofițeri de poliție au fost desfășurați pentru a securiza zona vizitată de președinte, ridicând baricade, închizând străzi și interzicând accesul mașinilor în centrul orașului. Astfel de scene sunt neobișnuite în Franța, unde președinții succesivi s-au bucurat să se amestece liber cu oamenii. În marja vizitei sale, POLITICO l-a contactat pe președintele francez pentru a-l întreba despre campania sa de imagine.
„Bineînțeles, este grozav… Încerc să mă apropii [de oameni]… să explic coerența a ceea ce facem. Obținem rezultate atunci când suntem coerenți și consecvenți”, a declarat el.
În ceea ce privește dificultățile sale de a se conecta cu publicul, Macron a spus: „Vizitele mele sunt simple … Majoritatea covârșitoare a francezilor poate fi împotriva reformei pensiilor … Dar nu confund persoanele care nu sunt de acord cu mine cu mica minoritate care sunt predispuse la lipsă de respect și invective”.
A reușit Emmanuel Macron să depășească criza de imagine?
Pe lângă faptul că a efectuat un turneu în țară în ultimele săptămâni, Macron a asaltat fără încetare sfera mediatică, acordând multiple interviuri presei franceze și internaționale, în timp ce a prezentat o serie de propuneri guvernamentale pentru îmbunătățirea educației, combaterea imigrației și readucerea industriei.
„În aparență, Emmanuel Macron și Elisabeth Borne au adoptat o strategie foarte eficientă. Înecând știrile cu vizitele, propunerile și noile lor măsuri, au reușit să impună o nouă agendă”, a declarat Bruno Cautrès, cercetător în domeniul politic la Universitatea Sciences Po.
„Dar datele arată că publicul nu a trecut mai departe”, a adăugat el. În această lună, mai multe sondaje au arătat că majoritatea francezilor susțin în continuare mișcarea de protest împotriva reformei principale a președintelui.
Chiar dacă protestele la nivel național față de reforma pensiilor s-au atenuat, cresc îngrijorările legate de creșterea violenței împotriva oficialilor aleși și a atacurilor personale împotriva președintelui. În orașul Avignon din sudul țării, locuitorii s-au trezit săptămâna trecută și au găsit zeci de afișe care îl înfățișau pe președintele francez drept Hitler. În aceeași săptămână, strănepotul lui Brigitte Macron a fost agresat în orașul natal al lui Macron, Amiens, într-un atac aparent motivat politic.
Este o „criză democratică” în Franța?
Dincolo de acuzațiile potrivit cărora impulsul lui Macron pentru reforma pensiilor a fost prea brutal și prea lipsit de respect față de democrația parlamentară, recenta agitație politică îi face pe comentatorii politici să discute despre o „criză democratică” în Franța.
Unii spun că Franța are nevoie de o reformă constituțională, alții că viața politică a devenit prea polarizată. Potrivit lui Sylvain Fort, un fost consilier al președintelui francez, principalele curente de stânga și de dreapta din Franța încă nu și-au revenit după victoria sa din 2017.
„Marea mea surpriză este că partidele de opoziție sunt încă umbre ale lor de odinioară. Nu președintele este cel care împiedică opoziția să se reconstruiască. Președintele nu vrea ca dezbaterea democratică să fie sterilă, este rezultatul unor ani de neglijență”, a spus el.
În schimb, partidele de extremă dreapta și de extremă stânga au dominat dezbaterea politică din Franța.
La Dunkerque, Macron a evitat ideologia și a sperat să clarifice un lucru: alegerile sale dure aduc înapoi în Franța locuri de muncă și investiții. Dar, în aceeași măsură, dacă campania de reforme a lui Macron se oprește, guvernul său se va confrunta cu provocări semnificative.
„Dacă, după toate propunerile pe care le-a făcut, vedem că peste un an nu a progresat nimic… atunci da, îi va fi foarte greu să își încheie mandatul”, a spus Cautrès.
Guvernul a fost deja nevoit să amâne abordarea unei probleme-cheie – migrația – din cauza lipsei de consens și de sprijin parlamentar.
