Președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor sosi miercuri în China pentru o vizită de stat de trei zile, în cadrul căreia se vor întâlni cu președintele chinez Xi Jinping.
Macron va fi însoțit de o delegație de peste 50 de directori executivi și se va întâlni cu comunitatea de afaceri franceză, dar toți ochii vor fi ațintiți asupra modului în care el și Ursula von der Leyen vor discuta cu liderii chinezi despre războiul din Ucraina.
China este oficial neutră în privința războiului, dar a sprijinit Rusia din punct de vedere economic și diplomatic în fața sancțiunilor occidentale. Xi are, de asemenea, influență asupra președintelui rus, Vladimir Putin, cu care împărtășește o prietenie strânsă de mai bine de un deceniu. În martie, cei doi au semnat un parteneriat strategic sino-rus în timpul vizitei de stat a lui Xi Jinping la Moscova.
Cum ar putea decurge întâlnirea
La summitul G20 din noiembrie, Macron a cerut Chinei să joace un „rol de mediere mai mare” în război, dar Beijingul nu și-a avansat încă rolul dincolo de emiterea unui plan de pace în 12 puncte care a primit un răspuns rezervat la Kiev și în capitalele occidentale.
Călătoria lui Emmanuel Macron urmează uneia efectuate de cancelarul german Olaf Scholz în noiembrie, dar aceasta a luat deja un ton diferit.
Călătoria lui Scholz a fost criticată pe scară largă în Europa ca fiind prea conciliantă față de Beijing, eforturile liderului german de a consolida interesele de afaceri ale țării având prioritate față de a împinge China să se alăture mesei de negocieri cu privire la Ucraina.
De data aceasta, însă, Xi Jinping se poate aștepta la împotriviri.
Macron și președintele Statelor Unite, Joe Biden, au convenit, în cadrul unei convorbiri telefonice înaintea călătoriei liderului francez, să implice China pentru a grăbi sfârșitul războiului din Ucraina, a anunțat miercuri Palatul Elysee.
„Cei doi lideri au menționat dorința lor comună de a angaja China pentru a accelera sfârșitul războiului din Ucraina și a participa la construirea unei păci durabile în regiune”, a afirmat biroul lui Macron într-o declarație citată de Al Jazeera.
În timpul unui discurs susținut săptămâna trecută la Bruxelles, von der Leyen a criticat public legăturile „fără limite” ale Beijingului cu Moscova în fața unei „invazii atroce și ilegale a Ucrainei”.
Beijingul s-a declarat „dezamăgit” de discursul ei, potrivit ambasadorului său în Uniunea Europeană, Fu Cong.
Asemănări și diferențe între Franța și China
Pe un astfel de fundal tensionat, se așteaptă ca Macron să ceară Chinei să nu furnizeze arme Rusiei. Nu se știe dacă Beijingul a furnizat armament Rusiei, în ciuda cererilor Moscovei.
„Călătoria lui Macron nu este probabil să producă un moment de cotitură, dar diplomația sa ar putea produce victorii pe parcurs pentru securitatea europeană”, a declarat Matthieu Duchâtel, director de studii internaționale la Institutul Montaigne din Franța.
„Dacă China ar furniza arme Rusiei, acest lucru ar putea înclina balanța în favoarea Moscovei pe măsură ce războiul se prelungește”, a spus Duchâtel, în timp ce opusul ar fi adevărat dacă Beijingul ar înclina spre Ucraina.
Franța, ca și China, este o putere nucleară, dar țara nu participă la exercițiile nucleare ale NATO. Ambele se opun, de asemenea, schimbului de tehnologie nucleară.
Unii analiști consideră că Xi ar putea încerca să creeze o prăpastie între SUA și Europa, aceasta din urmă adoptând în mod tradițional o poziție mai puțin tranșantă a relațiilor bilaterale.
În ciuda faptului că este membru fondator al NATO, Franța nu face parte din blocurile de securitate conduse de SUA, care sunt considerate în general ca fiind menite să contracareze China.
Cu toate acestea, relațiile dintre UE și China s-au deteriorat puternic în ultimii ani.
În afară de disputele legate de pretențiile Chinei în Marea Chinei de Sud și de represiunile din Xinjiang, Tibet și Hong Kong, încercările Beijingului de a pedepsi state membre ale UE, precum Lituania, pentru că s-a angajat în relația cu Taiwanul, precum și sancțiunile de tip „tit-for-tat” impuse parlamentarilor europeni nu au fost bine primite. În 2021, blocul celor 27 de țări a înghețat un important acord comercial și de investiții cu China, pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre părți.