La acest moment, sursele de energie, adică materialele și tehnologiile folosite în acest scop, au parte de schimbări drastice. Sursele de energie precum petrolul, gazele naturale și cărbunele sunt necesare pentru a duce la dezvoltare a societății. Acest tip de resurse trebuie exploatate corespunzător, din punct de vedere tehnic, economic și durabil. Cărbunele este extrem de folosit la nivelul centralelor electrice, dar este și o parte extrem de importantă la nivelul mai multor industrii.
Un eveniment important a făcut ca energia produsă pe bază de cărbune să nu mai aibă aproape deloc importanță pe piață. Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost repornit și a dus la realizarea unei mari producții de energie hidro, lucru care a adus la un nivel extrem de scăzut relevanța cărbunelui la nivel de energie.
Energia din cărbune, o producție minimă istorică
Energia produsă de termocentralele pe cărbune nu mai are practic nicio poziție pe piață, ca urmare a repornirii reactorului 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și a producției semnificative de energie hidroelectrică. Începând de astăzi, 19 iunie, cantitatea totală de energie produsă din cărbune este de numai 600 MWh, o cifră extrem de scăzută din punct de vedere istoric, care reprezintă mai puțin de 10% din totalul surselor de energie. Graficul interactiv de consum, realizat de Transelectrica, arată că banda destinată producției de cărbune este liniară și se învârte în jurul valorii de 600 MWh.
În acest context, importanța cărbunelui este extrem de scăzută. S-a înregistrat o producție extrem de mare și la nivelul energiei eoliene, care este regenerabilă și nu are un impact la nivelul mediului. Așadar, energia hidro, eoliană și nucleară au prioritate pe piață. În cazul primelor două elemente este vorba de preț. Aceste tipuri de energie sunt mult mai accesibile și prin urmare, este vorba și de o competitivitate pe piață. Energia nucleară asigură o producție de 24 de ore din 24, și trebuie să fie adăugată automat în sistem, fiind o infrastructură fragilă.
Acum o săptămână, când Unitatea 2 Cernavodă, care a fost oprită în luna mai, se afla în revizie, cărbunele reușea să producă între 800-1.000 de MW. Acum, energia hidroelectrică este substanțială și se poate apropia chiar de 4.000 MWh. Din cauza acestor factori, cărbunele a devenit irelevant pe piața energetică. Un alt factor extrem de important care contribuie la această situație este poluarea. Cărbunele contribuie la acest lucru, iar producătorii de energie care folosesc acest material trebuie să cumpere certificate de emisii de CO2 pentru a continua să funcționeze. Aceste emisii sunt la niveluri extrem de ridicate la acest moment. Totuși, Guvernul alocă fonduri de la buget pentru a acoperi parțial aceste costuri necesare certificării.
Complexul Energetic Oltenia
Aceste surse de energie care oferă mai multă siguranță și care nu contribuie la poluare sunt în topul preferințelor. Astfel, soarta anumitor producători care folosesc ca materie primă cărbunele nu este una prea bună. Spre exemplu, Complexul Energetic Oltenia se confruntă cu multe probleme și pare că nu va mai produce în cel mai scurt timp. CEO nu mai poate produce nici măcar 800-900 MWh. Acest lucru este tragic și va contribui la faliment deoarece nu pot fi susținute costurile necesare ale companiei, precum salariile angajaților și costurile de mentenanță cu un profit extrem de mic sau inexistent.
„Situația este dramatică. La aceste valori de producție, CEO clar nu-și poate acoperi cash flow-ul. Nu doar cu livrările pe contracte bilaterale, și deloc în piață. Înțeleg că sunt probleme și la aprovizionarea cu cărbune. Noroc că, deocamdată, Transelectrica le mai cumpără servii de sistem, dar cât poate dura asta? Nu cred că mai pot rezista prea mult așa” a declarat o sursă care deține informații despre situație, conform Economedia .