Uniunea Europeană are obiective foarte ambițioase când vine vorba despre energia verde, energia obținută din surse regenerabile. Aceste ținte pleacă de la simpla constatare că energia, în general, este principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră din UE, fiind răspunzătoare pentru mai mult de trei sferturi dintre acestea, spun statisticile.
Desigur, energia verde este soluția, dar pentru a atinge ținta ambițioasă a UE de neutralitate climatică până în 2050, emisiile trebuie reduse drastic în sectorul energetic.
Prețurile la gaz și electricitate au atins niveluri record în 2021, ca să nu mai vorbim despre 2022. De asemenea, UE este în mare măsură dependentă de importuri de energie, în special gaze naturale (90%) și petrol (97%), fiind astfel vulnerabilă la mișcările pieței care pot induce alte și alte creșteri de prețuri.
O mai bună cooperare și interconectare a rețelelor energetice și dezvoltarea surselor de energie regenerabilă pot ajuta statele UE să-și stabilizeze sursele de energie, spune și Comisia Europeană.
Conexiuni mai bune pentru energia verde
Una dintre țintele stabilite recent se referă la conectarea infrastructurii energetice între statele UE poate asigura accesul la surse diverse de energie verde și preîntâmpinarea posibilelor perturbări ale pieței.
Ca urmare, UE revizuiește regulile de finanțare a proiectelor de infrastructură energetică transfrontaliere pentru a atinge obiectivele climatice. Aceste proiecte pot beneficia de permise simplificate și de posibilitatea de a solicita finanțare din partea UE.
În aprilie 2022, Parlamentul European a aprobat acordul la care s-a ajuns cu Consiliul pentru renunțarea treptată la finanțarea proiectelor privind gazele naturale și redirecționarea banilor spre proiecte de infrastructură pentru hidrogen și pentru captarea și înmagazinarea carbonului.
Pentru viitor: hidrogen regenerabil
Folosit ca sursă de energie verde, hidrogenul nu emite gaze cu efect de seră, ceea ce ar putea ajuta la decarbonizarea sectoarelor unde este dificil să se reducă emisiile de CO2. Se estimează că până în 2050, hidrogenul ar putea furniza între 20-50% din necesarul de energie al UE în transporturi și între 5-20% în industrie.
Totuși, pentru a fi durabil, hidrogenul trebuie produs din electricitate regenerabilă.
Așadar, este făcută o distincție clară între hidrogenul regenerabil și cel cu amprentă redusă de carbon, ca să nu mai vorbim de cel generat din combustibili fosili.
Cu privirea spre offshore
Deocamdată, vântul este singura sursă de energie verde offshore folosită la scară comercială, dar UE vizează și alte surse, cum ar fi forța mareelor sau a valurilor, panouri solare plutitoare, sau folosirea algelor pentru biocarburanți.
Astfel, se preconizează o creștere doar din capacitatea eoliană offshore de la 12GW astăzi până la 300GW în 2050. Parlamentul European urmează să prezinte o poziție privind această propunere.
În cadrul legislației pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde, Comisia a propus revizuirea țintelor la energie regenerabilă (în prezent 32% până în 2030) și la eficiența energetică (32,5% până în 2030).
Cum stau țările UE la energia verde
În 2018, Suedia a înregistrat de departe cea mai mare pondere a energiei din surse regenerabile în rândul statelor membre ale UE, peste jumătate din consumul final brut de energie (54,6 %) fiind reprezentat de energia din surse regenerabile. Suedia este urmată de Finlanda (41,2 %), Letonia (40,3 %), Danemarca (36,1 %) și Austria (33,4 %).
La capătul opus, cele mai scăzute proporții ale energiei din surse regenerabile au fost înregistrate în Țările de Jos (7,4 %), Malta (8,0 %), Luxemburg (9,1 %) și Belgia (9,4 %).
Cum stă România
Nu stăm chiar ru la energie verde. În 2020, Comisia de Prognoză a făcut un studiu despre cât ne-ar costa reducerile de 20% a emisiilor față de anul 1989.
Rezultatul a arătat că suntem mult mai bine, pe la 50% reduceri față de ’89 și avem prin asta un timp de respiro pentru introducerea surselor regenerabile.
”Nu poți să te bazezi numai pe cum bate vântul. În condițiile date, începem să avem nevoie acum de o nouă politică privind stocarea energiei. Tot vehiculăm proiectul Tarnița – Lăpușelu, care e foarte necesar dacă mai facem două centrale nucleare. Poate ar trebuie să ne uităm și la proiecte de cărbune curat, dacă vrem să nu închidem total și să producem tulburări sociale în zona mineritului. Trebuie să introducem stocare de energie și începe să fie nevoie și de rețele inteligente care să poată să preia și să răspundă la o serie de evenimente bruște în sistemul energetic”, declara, la un moment dat, Ionuț Purica, expert în energie.
