Vestea scăderii inflației la valoarea de 6,7% din luna noiembrie 2023 ar fi, la o primă vederea, un lucru bun. Însă lucrurile nu stau chiar așa. O inflație mai mică nu înseamnă neapărat prețuri mai mici la produse și servicii, ci doar creșterea acestora într-un ritm mai lent.
În 2023, maxima inflației s-a raportat în luna februarie, de până la 15%. Cu timpul, aceasta a scăzut sub o valoare de două cifre și a ajuns în luna noiembrie până la 6,7%. Chiar și așa, prețurile nu sunt unele mici și nici în scădere. Iar fenomenul este unul ce ține de ani buni. Spre o comparație doar, în țara noastră, un lucru ce costa un leu, acum a ajuns să aibă un preț de 15 lei.
Epoci, prețuri și inflație
De asemenea, acest lucru, creșterea prețurilor se va întâmpla și în viitor, potrivit analizelor. Precum exemplul expus anterior, și cu banii de acum, de exemplu un salariu minim pe economie, nu se va mai putea cumpăra mare lucru în anii următori. Până acum, doar doi ani din istoria recentă a României s-au finalizat cu deflație, adică inflație negativă și scădere de prețuri. Este vorba despre anul 2015 și 2016. Dar în cele mai multe cazuri, prețurile au crescut, iar inflația a fost pe plus.
Astfel, se pare că inflația a căpătat cu timpul un caracter de omniprezență în economia românească. Fie că se observă și afectează cetățenii în mod direct, fie că are un efect mai slab și e nevoie de un timp mai îndelungat să-și arate adevăratele urmări. Adică devalorizarea treptată a banilor în raport cu prețurile pentru bunuri și servicii.
Cum arată viitorul
De altfel, nici viitorul nu se pare că va fi unul pfrea bun din acest punct de vedere. Asta pentru că dorința trecerii la o un sistem economic și energetic, în primul rând, cât mai prietenos cu mediul înconjurător ar fi una destul de costisitoare. E nevoie de foarte multe investiții de la bugetul de stat. Iar cheltuielile îndreptate spre domeniul militar, anunțate deja, și lipsa forței de muncă ar putea crea foarte mari probleme.
Iar în astfel de ipostaze, inflația poate fi afectată spre creștere. Iar aceasta poate crește chiar sub nasul oamenilor, nefiind ceva observabil, ci mai derabă ceva ce are urmări de durată și pe termen lung. Un exemplu ipotetic: plata unei dobânzi de 4% la un depozit bancar într-o perioadă în care inflația este de 7%, îi face pe mulți să se simtă cu 4% mai bogați. De fapt, aceștia ajung doar să fie cu 3% mai săraci, scrie hotnews.ro.
