Președintele turc Tayyip Erdogan a depus sâmbătă jurământul pentru un nou mandat prezidențial, după ce a fost reales la sfârșitul săptămânii trecute, extinzându-și guvernarea pentru al treilea deceniu. „Eu, în calitate de președinte, jur pe onoarea și integritatea mea în fața marii națiuni turce și a istoriei sale să protejez existența și independența statului”, a declarat Erdogan în timpul unei ceremonii la parlamentul din Ankara, care a fost transmisă în direct.
Ziua de astăzi a fost o zi extrem de importantă pentru Turcia marcând totodată începutul unei noi ere, avândul la putere pe liderul consacrat Erdogan. Susținătorii președintelui au sărbătorit victoria alegerilor, ce l-au adus din nou în funcție pe liderul longeviv al Turciei. Acesta și-a primit mandatul de la președintele parlamentului interimar înainte de a depune jurământul.
Erdogan, jurământ pentru un nou mandat
Erdogan, cel mai longeviv lider al Turciei, a obținut un sprijin de 52,2% în turul doi al scrutinului din 28 mai. Victoria sa electorală a sfidat majoritatea sondajelor de opinie și a venit în ciuda unei crize a costului vieții, care a fost considerată a fi afectat perspectivele sale. Noul său mandat de cinci ani îi permite lui Erdogan să continue politicile din ce în ce mai autoritare care au polarizat țara, membră NATO, dar i-au consolidat poziția de putere militară regională. După ce va depune jurământul în parlament, va avea loc o ceremonie la palatul prezidențial la care vor participa oficiali la nivel înalt din 78 de țări și organizații internaționale.
Partea la această ceremonie importantă pentru Turcia vor fi mulți oficiali, printre care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele venezuelean Nicolas Maduro, premierul ungar Viktor Orban și premierul armean Nikol Pashinyan, potrivit agenției de stat Anadolu. Erdogan își va numi cabinetul în cursul zilei de sâmbătă și este de așteptat să semnaleze o schimbare în abordarea sa neortodoxă a politicii economice. Este probabil ca Erdogan să îl includă pe fostul șef al economiei, Mehmet Simsek, a relatat Reuters la începutul acestei săptămâni, ceea ce ar indica o potențială revenire la o mai mare ortodoxie economică, inclusiv eventuale creșteri ale ratei dobânzii.
Simsek a fost foarte apreciat de investitori atunci când a fost ministru de Finanțe și viceprim-ministru între 2009 și 2018. Un rol cheie pentru el acum ar putea marca o îndepărtare de anii în care Turcia a rămas la rate scăzute ale dobânzii, în ciuda inflației ridicate, și un control puternic al statului asupra piețelor. Erdogan, în vârstă de 69 de ani, a devenit prim-ministru în 2003, după ce partidul său AK a câștigat alegerile la sfârșitul anului 2002, în urma celei mai grave crize economice din Turcia din anii ’70 încoace. În 2014, el a devenit primul președinte al țării ales în mod popular și a fost ales din nou în 2018, după ce a obținut noi puteri executive pentru președinție în cadrul unui referendum din 2017.
Alegerile prezidențiale
Alegerile prezidențiale din 14 mai și turul doi din 28 mai au fost cruciale, având în vedere că opoziția era încrezătoare în înlăturarea lui Erdogan și în inversarea multor politici ale acestuia, inclusiv prin propunerea de creșteri puternice ale dobânzilor pentru a contracara inflația, care a ajuns la 44% în aprilie. În discursul său de după victoria electorală, Erdogan a declarat că inflația, care a atins anul trecut un vârf extrem de mare, nemaiîntâlnit de 24 de ani, înregistrând procentul de 85% înainte de a se diminua. Președintele a semnalat că asta este cea mai urgentă problemă a Turciei. Analiștii au avertizat că, în cazul în care politicile actuale continuă, economia se îndreaptă spre turbulențe, având în vedere rezervele valutare epuizate, o schemă de depozite protejate susținută de stat în expansiune și așteptările necontrolate privind inflația. De asemenea, lira a suferit o serie de prăbușiri în ultimii ani și a atins noi minime istorice în zilele de după vot, conform Reuters .