Momente tensionate pentru președintele în funcție al Turciei, Recep Tayyp Erdogan. Acesta se află la putere de 20 de ani și, pentru prima dată în lungul său mandat, este amenințat de un candidat care are șanse reale la scaunul prezidențial. Contracandidatul său, Kemal Kilicdaroglu, este liderul Partidului Republican al Poporului, cu o viziune ideologică de centru-stânga.
Kilicdaroglu este susținut nu numai de propriul partid, ci și de șase ale formațiuni politice care se află în opoziție. Nici partidele care nu fac parte în mod oficial din alianță, precum Partidul Democrat al Poporului, cu viziuni pro-kurde, nu au anunțat alți potențiali candidați. Astfel, sprijinul pentru Kilicdaroglu este indirect: politicianul în vârstă de 74 de ani este văzut drept unicul contracandidat al lui Recep Erdogan.
Cum se vede situația din sondaje
Sondajele făcute în anticiparea acestui scrutin prezidențial au fost primele în mulți ani care să-l arate pe Erdogan egalat, chiar depășit în unele cazuri de contracandidatul tău. Este prima oară când atâtea partide de opoziție se coalizează, mai ales că ele tind să aibă viziuni politice diferite.
Astfel, Partidul Bun (IYI), care este conservator, își arătase inițial dezaprobarea față de candidatura lui Kilicdaroglu, amenințând chiar cu ieșirea din alianță. Totuși, formațiunea condusă de Meral Akșener a hotărât să rămână în această coaliție și să nu-și mai propună președinta drept contracandidat al lui Erdogan.
Cea mai mare speranță a opoziției este electoratul kurd, care se opune unui nou mandat al lui Recep Erdogan. Există, însă, și o altă serie de factori care sporesc șansele contracandidatului de centru-stânga, se arată într-un articol publicat de dw.com. Acestea sunt de asemenea evidențiate de o știre a g4media.ro.
În afara politicilor islamiste și conservatoare ale lui Erdogan, care nu au fost bine primite nici în momentul în care el și-a asumat funcția, iar soția lui purta văl într-o instituție oficială, mai multe elemente din istoria recentă au dăunat imaginii președintelui în exercițiu.
Cutremurul, dezastrele și criza de imagine a lui Erdogan
Cutremurul din data de 13 februarie 2023 a scăzut rata de aprobare a lui Recep Tayyp Erdogan. Măsurile pe care președintele le-a luat au fost considerate insuficiente. De asemenea, înaltul oficial a hotărât ca alegerile să se țină mai devreme decât fusese inițial preconizat, pe 14 mai, pentru a coincide cu o zi istorică a Turciei. Acest lucru însă nu a mai fost considerat inspirat în momentul în care catastrofa a curmat 57.000 de vieți din Turcia și câteva mii din țara vecină, Siria. În plus, țara care se întinde în Europa și Asia trece printr-o inflație cruntă, cu o rată a inflației de 10 ori mai mare chiar și decât a României, de exemplu, care este fruntașă în Uniunea Europeană din acest punct de vedere.
De asemenea, trebuie menționat că lansarea campaniei lui Erdogan demarează mai târziu decât a opoziției, care încearcă de mult timp să-și mobilizeze electoratul, îndeosebi din rândul populației kurde, dar nu numai. Scrutinul va avea loc în data de 14 mai 2023. Dacă se va ajunge la un balotaj, alegerile vor fi reluate în data de 28 mai 2023.
