Marți, va avea loc întâlnirea dintre Erdogan, președintele Turciei, omologul său finlandez și premierul suedez în cee ace privește aderarea celor două țări scandinave la NATO.
Ibrahim Kalin, reprezentantul oficial al lui Erdogan a anunțat faptul că sunt deschise și constructive discuțiile care au avut loc la data de 20 iunie cu reprezentanții Suediei și Finlandei în ceea ce privește ridicarea blocadei Ankarei cu referire la aderarea celor două state la NATO.
”Mingea este în terenul lor acum”
„Negocierile au fost deschise, sincere și vor continua. Totul va depinde de pașii pe care îi vor face Suedia și Finlanda”, a declarant acesta.
Sedat Onal, ministrul adjunct de Externe turc a spus că toate documentele sunt predate părților. El așteaptă răspunsuri „concrete și clare” din partea scandinavilor.
La mijlocul lunii, Turcia a anunțat blocada candidaturilor Suediei și Finlandei. Acesta va fi un subiect important în cadrul summitului NATO.
Oficialii turci acuză Suedia de faptul că găzduiește militanți ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan. Acest partid este considerat de Ankara „organizație teroristă”.
Care sunt pretențiile Ankarei?
Președintele turc, Erdogan a declarat faptul că Ankara nu va susține ca cele două state până când acestea nu își vor schimba atitudinea față de organizațiile teroriste. Ei și-au tot exprimat această poziție.
„Nu sunt oneste şi sincere. Nu putem repeta greşeala pe care am făcut-o în trecut în legătură cu aderarea unor ţări care îmbrăţişează şi alimentează terorişti la NATO, care este o organizaţie de securitate”, a declarat Erdogan.
Ankara mai cere și ridicarea blocajelor la exporturile de arme. Acestea au fost decise împotriva sa de către Stockholm și Helsinki după intervenția militară turcă în nordul Siriei în octombrie 2019. Totodată, a fost atinsă și înăsprirea legislației antiteroriste.
NATO sare în prezent 30 de state membre. Dintre acestea, 21 dintre ele fac parte și din Uniunea Europeană. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO. Ele participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantic la nivelul miniștrilr de externe și ai apărării, dar și la summit-urile șefilor de stat și guvern.
Finlanda și Suedia au depus acum două săptămâni la sediul NATO de la Bruxelles. Această decizie pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară. Această decizie s-a datorat în principal de la izbucnirea războiului din Ucraina.
