Ministrul de externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, a propus ca toate țările membre ale Uniunii Europene să aloce 1% din Produsul Intern Brut (al fiecărui stat) pentru a sprijini militar Ucraina. În 2023, România a alocat 2,5% din PIB pentru Apărare. Astfel, dacă se va alinia recomandării făcute de oficialul eston, țara noastră va rămâne cu 1,5% destinat acestui sector.
„Ucraina are nevoie de mai multe arme şi sper că astăzi vom putea da un impuls puternic pentru a putea mobiliza o nouă tranşă de resurse, în valoare de 500 de milioane de euro.
Estonia va contribui la sprijinul militar al Ucrainei cu 1% din PIB-ul său şi invităm toate ţările să facă acelaşi lucru. Asta ar face diferenţa”, a susținut Urmas Reinsalu, scrie Mediafax.
Totul pentru victoria Ucrainei
Ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, a apreciat că scopul tuturor statelor UE ar trebui să fie unul singur, victoria Ucrainei în războiul militar pe care această țară îl are cu Federația Rusă.
„Există o singură concluzie pe care trebuie să o căutăm: este victoria Ucrainei. Pentru aceasta, este imperativ să trimitem toate armele de care Ucraina are nevoie pentru a repinge frontul şi a-şi recuceri teritoriile”; „Rusia trebuie să înţeleagă că acest război se va termina rău pentru ei. Nu există nicio ieşire, Europa nu va sta deoparte. Rusia a început să piardă. Şi va pierde”, a susținut șeful diplomației din Lituania.
Lituania, mulțumită de cum a acționat NATO
La sfârșitul lunii noiembrie 2022, ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a susținut, în cadrul unui interviu acordat celor de la Europa Liberă, că este mulțumit de modul în care a acționat fiecare stat al membru NATO de la începerea războiului din Ucraina.
„Acum câțiva ani, NATO își căuta ‘raison d’être’ (n.r. – scop). Părea că toți dușmanii fuseseră învinși și trăiam într-o lume complet pașnică. Nu toată lumea credea asta, dar consensul se formase în jurul acelei formule.
În țările baltice și în alte țări din Flancul de Est, credeam că pericolul e acolo. Și, mai întâi de toate, vine din țări autocratice, nedemocratice. Și, în primul și în primul rând, din Rusia și Belarus.
Deci, acum cred că ultimul an (n.r. – 2022) a dovedit că există un motiv pentru care NATO să existe. Aceasta este o linie de bază, grijile din Războiul Rece sunt încă acolo, iar motivul pentru care ne apărăm pe noi înșine și pe partenerii noștri este foarte evident.
Am reușit să facem asta. Suntem cu siguranță o parte a unui efort de apărare ucrainean. Ceea ce rămâne de văzut este dacă vom fi o parte a victoriei totale”, a susținut atunci șeful diplomației de la Vilnius (capitala Lituaniei) celor de la Europa Liberă.
La mijlocul acestei săptămâni, Gabrielius Landsbergis s-a declarat convins că Ucraina va primi tancuri din partea țărilor occidentale, în ciuda reticențelor prezentate de acestea până acum.
„Sunt încrezător pentru că asta este ceea ce aud aici, vorbind cu alţi lideri. Există impuls”, a susținut oficialul lituanian prezent la Davos, unde este organizat Forumul Economic Mondial.
