Serbia este acum scena unui război prin procură între Est și Vest, iar declarația vine chiar din partea președintele Aleksandar Vucic. În acest timp, Belgradul încearcă să mențină un echilibru delicat între aderarea sa la Uniunea Europeană și legăturile pe care le are cu Rusia și China.
Vucic a dat un interviu pentru jurnaliștii de la Reuters la o zi după ce protestatarii participanți la un miting din Belgrad împotriva unui marș LGBTQ+ au fluturat steaguri rusești și au purtat postere cu președintele rus Vladimir Putin. „Nu pot spune că (protestul) a fost un atac prin procură, pentru că erau mulți cetățeni obișnuiți acolo… dar dacă există un conflict prin procură în Serbia…, fără îndoială, acesta se duce între Est și Vest”, a liderul sârb.
Serbia, între europenizare și rusificare
Serbia candidează accum pentru a adera la Uniunea Europeană, cel mai mare partener comercial și investitor al său. Este neutră din punct de vedere militar, dar menține legături cu NATO și a cumpărat în acest timp arme de la statele membre ale alianței. Cu toate acestea, națiunea balcanică este aproape în întregime dependentă de gazul rusesc și a cumpărat, de asemenea, arme din Rusia. De asemenea, China este un investitor important, în principal în minerit și infrastructură.
Deși Serbia a condamnat invazia Rusiei în Ucraina la Organizația Națiunilor Unite (ONU), țara a refuzat să se alăture sancțiunilor împotriva Moscovei. Atât Beijingul, cât și Moscova susțin opoziția Serbiei față de independența Kosovo, fosta provincie sudică a Belgradului, pentru care a purtat un război între anii 1998-1999. „Încercăm să supraviețuim… cu cât mai puține răni și cicatrici posibil”, a declarat Vucic, un fost naționalist care a îmbrățișat ulterior politici proeuropene.
Tensiunile din regiunea Kosovo
Înainte de a adera la Uniunea Europeană, Serbia trebuie să refacă legăturile cu Kosovo, care și-a declarat independența încă din anul 2008. Negocierile sponsorizate de UE au fost lente și adesea afectate de tensiuni, dintre care cea mai recentă a izbucnit în această vară în legătură cu problema plăcuțelor de înmatriculare și a documentelor de identitate pentru minoritatea sârbă, care trăiește în principal în nordul regiunii.
Independența Kosovo este recunoscută de Statele Unite și de toți membrii UE, cu excepția a cinci, printre care și România, și nici de alte state internaționale, inclusiv de aliații Serbiei, Rusia și China. Deși cele două părți au convenit să soluționeze disputa privind documentele de identificare, autoritățile din Pristina, capitala Kosovo, au declarat că sârbii locali trebuie să își schimbe plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor din sârbă în termen de două luni de la data de 1 septembrie.
Seriozitatea în negocieri
Vucic este de părere că autoritățile de la Pristina doresc „o conversație serioasă”, ci că au crezut că își pot impune planurile cu sprijinul Occidentului. „Am încredere că acele țări care protejează așa-zisa independență a Kosovo vor convinge regimul de la Pristina să nu se joace cu un conflict în regiune, care este cu siguranță plin de probleme”, a spus acesta.
Președintele sârb a declarat că în următoarele săptămâni sunt așteptate mai multe discuții și o diplomație de navetă din partea emisarilor UE și SUA, menite să rezolve problema plăcuțelor de înmatriculare a mașinilor.
