Mii de etnici armeni au fugit luni din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, făcând cozi pentru combustibil și blocând drumul de munte spre Armenia, după ce luptătorii lor au fost înfrânți de Azerbaidjan într-o operațiune militară fulger.
Liderii celor 120.000 de armeni care consideră Karabahul ca fiind casa lor au declarat duminică pentru Reuters că nu doresc să trăiască ca parte a Azerbaidjanului și că vor pleca în Armenia deoarece se tem de persecuții și epurare etnică. În capitala Karabakh, cunoscută sub numele de Stepanakert de către Armenia și Khankendi de către Azerbaidjan, mulțimi de oameni încărcau bunuri în autobuze și camioane în timp ce plecau spre Armenia.
Karabah, pentru totdeauna
Refugiații care au ajuns în Armenia au declarat pentru Reuters că au crezut că istoria statului lor separatist s-a încheiat.
„Nimeni nu se mai întoarce – asta este”, a declarat pentru Reuters Anna Agopyan, care a ajuns la Goris, un oraș de frontieră din Armenia. „Cred că subiectul Karabah s-a terminat pentru totdeauna”. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat într-o scrisoare transmisă premierului armean Nikol Pashinyan de către șefa Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Samantha Power, că Statele Unite vor ajuta la rezolvarea nevoilor umanitare.
„Sunteți conștient de faptul că, din păcate, procesul de purificare etnică a armenilor din Nagorno-Karabah continuă, se întâmplă chiar acum și este un fapt foarte tragic”, i-a spus Pashinyan lui Power, potrivit unei transcrieri a guvernului armean. Azerbaidjanul, care a negat în repetate rânduri orice afirmație de epurare etnică, a declarat că drepturile armenilor din Karabah, un teritoriu recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, vor fi garantate.
Însă mii de etnici armeni au plecat deja. Guvernul armean a declarat că cel puțin 6.650 de persoane din Nagorno-Karabah au trecut în Armenia, față de aproximativ 4.850 de persoane cu cinci ore mai devreme.
Conducerea etnicilor armeni a declarat că va rămâne pe loc până când toți cei care doresc să părăsească ceea ce ei numesc Artsakh vor putea pleca. Ei au îndemnat locuitorii să se abțină de la aglomerarea drumurilor de ieșire, dar au promis combustibil gratuit tuturor celor care plecau.
Un nou coridor
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, l-a primit luni pe aliatul său, președintele turc Tayyip Erdogan, în exclava autonomă Nakhchivan – o fâșie de teritoriu azer separat de restul țării de Armenia.
Aliyev a făcut aluzie la perspectiva creării unui coridor terestru de la această fâșie la restul Azerbaidjanului prin Armenia, care se opune acestei idei.
Victoria Azerbaidjanului modifică echilibrul delicat al puterii în regiunea Caucazului de Sud. Un mozaic de etnii străbătut de conducte de petrol și gaze, unde Rusia, Statele Unite, Turcia și Iranul își dispută influența. De la destrămarea Uniunii Sovietice, Armenia s-a bazat pe un parteneriat de securitate cu Rusia, în timp ce Azerbaidjanul s-a apropiat de Turcia, cu care împărtășește legături lingvistice și culturale.
Rusia l-a avertizat pe președintele armean Pashinyan că se poate învinovăți doar pe el însuși pentru victoria Azerbaidjanului asupra Karabahului. Deoarece a insistat să flirteze cu Occidentul în loc să lucreze cu Moscova și Baku pentru pace.
Rusia a declarat că Pashinyan a „evitat să lucreze în ritm cu Rusia și Azerbaidjanul și a fugit în schimb spre Occident” pentru a rezolva criza din Karabah. Pashinyan a declarat duminică că Rusia nu a ajutat Erevanul cu privire la Karabah. Washingtonul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la criza din Karabah.
„Sunt aici pentru a reitera sprijinul puternic și parteneriatul SUA cu Armenia și pentru a vorbi direct cu cei afectați de criza umanitară din Nagorno-Karabah”, a declarat șefa (USAID) Power.
Armenii din Karabah au declarat că Rusia, Occidentul și Armenia însăși i-au abandonat. Unii au vorbit printre lacrimi despre sfârșitul unei ere pentru armenii din Karabah.
Srbuhi, o mamă a trei copii care a ajuns în Armenia, a vărsat lacrimi în timp ce își ținea în brațe fiica cea mică.
„Am lăsat totul acolo”, a spus ea.
Victoria Azerbaidjanului
Victoria Azerbaidjanului răstoarnă o înfrângere umilitoare pe care țara a suferit-o odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, care a lăsat aproximativ o șeptime din populația sa fără adăpost, iar armenii au controlat întinderi de teritoriu în jurul Karabakhului.
De-a lungul secolelor, Nagorno-Karabah s-a aflat sub stăpânirea perșilor, turcilor, rușilor, otomanilor și sovieticilor. A fost revendicat atât de Azerbaidjan, cât și de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917, iar în perioada sovietică a fost desemnat ca regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului.
În perioada 1988-1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise și peste un milion de persoane. Majoritatea de etnie azeră, au fost strămutate în timp ce armenii s-au debarasat de controlul nominal al Azerbaidjanului. În ceea ce este cunoscut în prezent sub numele de Primul Război din Karabah. Azerbaidjanul a recâștigat teritoriul din Nagorno-Karabah și din jurul acestuia într-un al doilea război în 2020, care s-a încheiat cu un acord de pace negociat de Moscova și cu desfășurarea unui contingent de pacificatori ruși.