Eugenia Gusilov, director fondator al think tank-ului românesc în limba engleză Romanian Energy Center, a fost prezentă la masa rotundă organizată de Capital „Viitorul sustenabil al industriei românești”. Experta în energie a vorbit despre motivele decalajelor României în ceea ce privește obiectivele de mediu asumate la nivel european prin Green Deal.
Eugenia Gusilov, director fondator al think tank-ului Romanian Energy Center (ROEC), a explicat în timpul mesei rotunde „Viitorul sustenabil al industriei românești” faptul că principala problemă a tranziției către energia verde în România este incapabilitate statului român și a autorităților centrale de a se angaja în proiecte de o astfel de anvergură. Din perspectiva sa, blocajul pe care îl observăm și înapoierea României în zona tehnologiilor regenerabile este cauzat de reticența factorilor decizionali asupra angajamentelor asumate de statele membre ale UE.
„Când vorbim despre țara noastră vorbim de o întârziere de a îmbrățișa direcțiile și politicile Uniunii Europene. Noi în primă instanță ne opunem, suntem foarte sceptici când vine vorba de schimba direcția. Lucrul acesta se vede în diferite domenii. Vorbeam despre cărbune și renunțarea la cărbune, la noi abia anul acesta s-a scris un draft de lege de renunțare la cărbune. În alte țări, în contextul în care ne-am putea confrunta cu diminuarea volumelor de gaz care vin dinspre Federația Rusă, unele țări își repornesc centralele pe cărbune. Suntem puțin defazați de toată discuția la nivel european”, explică Eugenia Gusilov.
Obiectivele Green Deal au fost accelerate în timpul crizei energetice
„Green Deal-ul a apărut ca prioritate pentru a ne recupera post pandemie. Cu evenimentele din ultimul an, alături de agresiunea Rusiei din Ucraina, agenda Green Deal nu doar că a devenit mult mai importantă, da și multe dintre țintele din 2030 sunt accelerate. Vorbim despre un calendar care este mutat mult mai în față față de ce vorbeam înainte de Rusia și Ucraina. Asta pune o mare presiune pe tot ce înseamnă sectoare care trebuie să se angreneze în decarbonare. Întreaga discuție a tranziției energetice a debutat târziu în România”, explică experta în energie.
Eugenia Gusilov a dat ca exemplu faptul că în România, înainte de pandemie, în 2018 și 2019, s-a conturat o „rezistență incredibilă” a autorităților centrale pentru renunțarea la cărbune. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, spunea în 2020 că nu a vorbit niciodată de „coal phase out”, nici măcar nu s-a pronunțat public pe acest subiect, de parcă nu reprezenta unul dintre angajamentele principale ale Green Deal. O altă amânare, ca în multe alte cazuri din zona energiei.
Această înapoiere a României când vine vorba despre proiectele strategice se observă și în modalitate prin care statul a blocat în ultimii ani exploatarea zăcămintelor offshore. „Descoperirea Neptun Deep s-a făcut acum 10 ani și noi încă nu am pus în exploatare acest zăcământ care astăzi ar fi ușurat discuția fantastic. Vă aduc aminte că la nivel de 2013, 2014, se vorbea de 2018 ca an în care urma să intre această producție de gaz natural în rețeaua sau pe piața din România. Noi astăzi am putea să nu avem problemele pe care le avem”, spune Eugenia Gusilov.
Provocările asumate de UE pentru a renunța la hidrocarburanții din Rusia
Uniunea Europeană și-a asumat să accelereze obiectivele inițiale ale planului Green Deal pentru anul 2030. Cristian Bușoi, membru în Comisia de Industrie, Cercetare și Energie în cadrul Parlamentului European, a transmis în timpul mesei rotunde că țința cu privire la energiile regenerabile s-a majorat de la 40% la 45% pentru anul 2030, iar țința pentru eficiență energetică de la 9% la 14%.
„În contextul în care întreaga Europă încearcă să se îndepărteze treptat, pentru că nu poți face asta brusc de hidrocarburile care vin din Rusia, și depindem foarte mult de țițeiul și gazul din Rusia, în contextul în care facem asta în mijlocul tranziției energetice, provocările nu sunt uriașe, sunt nemaivăzute. Multă lume nu realizează magnitudinea acestor eforturi de transformare în sectoarele pe care le numim greu de decarbonat, transportul respectiv industria.
Provocările sunt extraordinar de mari, iar calendarul s-a restrâns. În contextul ăsta vorbeam de faptul că România este bine poziționată și are resurse, față de alte țări, care pot face viața mai ușoară pentru noi, dar problema noastră de a reacționa la timp, de a nu pierde timpul. Cu cât mai mult timp pierdem, cu atât pierdem oportunități, iar lucrurile devin mai dificil de făcut.”, a declarat Eugenia Gusilov.
Conform datelor prezentate de fondatoarea ROEC, Rusia în luna ianuarie a fost cel de-al treilea cel mai mare producător de țiței la nivel global, cu o producție de 11 milioane de barili pe zi. „Din acești 11 milioane, 70% mergeau către export, vorbim despre o țară care este cel mai mare exportator la nivel mondial de țiței, iar noi vom trebui să-l înlocuim.”
Ce putem face pentru a accelera tranziția către energie verde?
„Cred că o parte a blocajului ține de viteza de reacție a Guvernului și instituțiilor centrale. Eu cred că acolo este blocajul cel mai mare. În loc să îmbrățișeze și să înțeleagă ce au de făcut, noi pierdem timpul împotrivindu-ne la ceea ce avem de făcut. […] Cred că soluția de acolo vine, optimizarea fluxurilor din zona administrației publice centrale pentru a nu mai merge cu frâna de mână trasă. Asta este situația în care ne regăsim noi acum”, este de părere Eugenia Gusilov.
Acest decalaj este o mare problemă și în relația dintre mediul privat și cel public. Companiile sunt deschise în a se implica în această tranziție, însă au nevoie de susținerea autorităților locale și centrale. La noi în țară, spre exemplu, nu există o strategie a hidrogenului, chiar dacă ministrul Economiei a anunțat în timpul mesei rotunde faptul că una este în lucru și va fi gata „în viitorul apropiat”. Pentru Liberty Galați, hidrogenul reprezintă principala strategie prin care se poate ajunge la producția de oțel verde.
„M-am bucurat să aud astăzi despre proiectele de investiții pe hidrogen de la Liberty, dar să știți că sectorul privat este singular în efortul de a schița proiecte pe hârtie. În momentul de față, țin să amintesc că România nu are o strategie pe hidrogen. Ungaria are, Polonia are, România în momentul de față nu are.
Lipsește semnalul de la nivel central cu privire la ce vrem să facem cu acest hidrogen, cât vrem să producem, dacă vrem să exportăm, vrem să importăm de la alții, unde vrem să-l folosim. Acest semnal, care este extrem de important la nivel central, nu există. Viziunea nu o avem articulată încă.
În acest context, sectorul privat este extraordinar de curajos pentru că pune totuși aceste proiecte pe hârtie. Un semnal important vine, și este bine să se ia, de la nivel european. Semnalul de la București, la nivel național, lipsește sau va veni tardiv, pentru că deja sunt bani disponibili pentru aceste proiecte, ele trebuie conturate. Ar fi ajutat foarte mult să avem această viziune a statului român în acest moment, nu după ce vom absorbi banii pentru proiecte pe hidrogen”, este concluzia Eugenia Gusilov.
