Organizația Atlanticului de Nord lansează un avertisment propriilor membrii: ”Dacă Europa ar lupta cu Rusia, unele țări ar rămâne fără muniție”. Prin urmare, NATO le-ar putea solicita membrilor să-și sporească stocurile de muniție care s-au epuizat din cauza războiului din Ucraina, în contextul în care aliații fac toate demersurile necesare pentru a facilita transferul de armament spre Ucraina.
Federația Rusă și-a început agresiunea împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022, statele membre NATO au eșuat în a-și atinge obiectivele de înarmare deoarece oficialii au considerat că războaiele de uzură cu bătălii de artilerie pe scară largă țin de domeniul trecutului.
Războiul din Ucraina a golit depozitul de armament al statelor membre și a reliefat în același timp carențele din domeniul apărării în materie de eficiență viteză și forță de reacție a lanțurilor de aprovizionare.
Statele NATO au rămas fără muniție
Oficialii NATO au menționat că a fost realizată, la nivelul blocului politico-militar, o analiză a stocurilor de armament și muniție deținute de statele membre. ”Dacă Europa ar lupta împotriva Rusiei, unele țări ar rămâne fără muniție în câteva zile” potrivit agenției de presă Reuters.
Deciziile politice din ultima perioadă la care se adaugă și livrările masive de armament către Kiev au făcut ca stocurile de muniție și de arme să scadă drastic, fapt ce ar declanșa un răspuns din partea conducerii NATO. Însă, jurnaliștii de la reuters.com precizează că muniția de care dispune fiecare stat membru sunt ținute la secret la fel cum sunt și țintele de înarmare.
„Acele (obiective NATO (de muniții) pe care le-am stabilit, și fiecare aliat are o țintă specifică, acestea nu erau îndeplinite în cea mai mare parte (înainte de războiul din Ucraina)”, a declarat oficialul. Acum, stocurile sunt și mai mici din cauza conflictului din Ucraina, ceea ce face probabil ca NATO să ridice nivelurile țintă pentru rezervele de muniție ale membrilor săi, a mai spus sursa.
„Aș fi absolut uimit dacă țintele… nu ar fi majorate”, a spus oficialul NATO. Numărul exact de cartușe rămase în stocurile militare occidentale este strict secret. Același lucru este valabil și pentru țintele de stocare ale NATO, care sunt specifice fiecărui stat membru și reprezintă unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale alianței.
În general, NATO însărcinează fiecare aliat să furnizeze anumite capacități la care alianța poate apela în caz de conflict. Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, că un anumit aliat trebuie să aibă o divizie blindată, între 10.000 și 30.000 de soldați complet echipată și pregătită cu muniție, capabilă să lupte la un anumit nivel de intensitate pentru o anumită perioadă de timp.
Războiul a evidențiat lipsa capacității industriale necesare pentru a crește producția
Ținând cont de toate aceste condiții, țara va trebui să furnizeze o anumită cantitate de muniție, tancuri, obuziere și orice altceva poate fi necesar pentru a îndeplini cerințele NATO.
Oficialul NATO a declarat că cel mai mare deficit este reprezentat de muniția decisivă pentru luptă, de la obuze de 155 mm folosite în obuziere, la rachete HIMARS și muniție pentru sisteme de apărare aeriană precum IRIS-T, Patriot și Gepard, toate folosite intens de trupele ucrainene.
Deciziile privind obiectivele de stocare sunt așteptate atunci când liderii NATO se vor reuni la summitul din Lituania, la jumătatea lunii iulie. De asemenea, războiul a scos în evidență lipsa capacității industriale necesare pentru a accelera rapid producția, după ce, în urma deceniilor de diminuare a comenzilor guvernamentale, multe linii de producție au dispărut.
Problema armamentului va fi discutată în luna iulie la summitul din Lituania
Miniștrii apărării din NATO vor discuta această problemă la Bruxelles marți și miercuri, înainte ca zeci de lideri occidentali să se reunească pentru Conferința de Securitate de la Munchen, înaintea primei aniversări a ceea ce Rusia numește „operațiunea sa militară specială” din Ucraina.
Statele Unite și Franța au început să facă presiuni asupra companiilor din domeniul apărării pentru a stimula producția. Washingtonul urmărește să își majoreze obiectivul de producție lunară de cartușe de artilerie la 90.000 de la 14.400 înainte de război, a relatat New York Times pe 24 ianuarie.
În calitate de cel mai mare donator militar al Ucrainei, Statele Unite au furnizat arme în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari Kievului de la începutul războiului, inclusiv peste un milion de proiectile de 155 mm, potrivit Departamentului de Stat și Pentagonului. În Franța, președintele Emmanuel Macron a ordonat contractorilor militari ai țării în iulie anul trecut să elaboreze o strategie de „economie de război” pentru a accelera producția de orice, de la muniții la obuziere.
Oficialii francezi au refuzat să ofere o cifră specifică pentru producția de muniții, dar pentru 2023 Parisul a comandat muniții în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, din care aproximativ 1,1 miliarde de euro vor fi livrate în acest an. Aceasta include 10.000 de proiectile de 155 mm de la Nexter Systems, singurul contractor al Franței pentru muniții de calibru mare.
„Nexter a fost în somn pe timp de pace. Acum s-au trezit”, a declarat un oficial militar francez. Economia de război începe să dea roade. Timpul de producție pentru muniții a început să scadă de la nouă la trei luni, potrivit oficialilor militari. Obuzierul Caesar, a cărui construcție dura doi ani, este acum fabricat în 18 luni.
Cooperarea între aliați este esențială. În cadrul unui acord între Franța și Australia, Canberra va furniza praf de pușcă, care nu este produs în Franța, pentru a permite Nexter să fabrice proiectile de 155 mm. Primele câteva mii vor fi livrate Ucrainei până la sfârșitul lunii martie.
„Căutăm împreună cu alte țări să vedem cum putem replica acest tip de model”, a declarat un oficial francez. Cu toate acestea, alte țări sunt în urmă. Germania, unde cancelarul Olaf Scholz a anunțat un fond special de 100 de miliarde de euro la câteva zile după invazie pentru modernizarea armatei, a făcut puține progrese în completarea armelor și munițiilor trimise în grabă la Kiev.
Rheinmetall este pregătit să mărească producția de proiectile de artilerie
„Până la sfârșitul anului trecut, nu am primit comenzi semnificative”, a declarat șeful Asociației Industriei Germane de Securitate și Apărare, Hans Christoph Atzpodien. „În pofida fondului special de 100 de miliarde de euro, am văzut un minister al apărării care a administrat lipsuri pe tot parcursul anului 2022. Nu existau suficienți bani pentru achiziția de muniții, nici în fondul special, nici în bugetul apărării”, a adăugat el.
Marie-Agnes Strack-Zimmermann, șefa comisiei de apărare a Parlamentului german și aliată a coaliției de guvernare a lui Scholz, a numit acest an „un an pierdut” și a deplâns lipsa de previziune în reordonarea echipamentelor.
Cu toate acestea, unii producători germani de armament se pregătesc. Rheinmetall(RHMG.DE), probabil cel mai bine cunoscut pentru fabricarea tunului de 120 mm al tancului Leopard 2, a declarat că este pregătit să mărească producția de proiectile de artilerie de 155 mm la 450.000 – 500.000 pe an, de la 60.000 – 70.000 în 2022.
Acest lucru ar face din Rheinmetall cel mai mare producător pentru această muniție, a declarat directorul general Armin Papperger. De asemenea, compania este în discuții cu compania americană Lockheed Martin (LMT.N), care construiește lansatoarele multiple de rachete HIMARS, pentru a înființa o linie de producție în Germania.
Chiar și în Marea Britanie, care a apărut ca fiind unul dintre principalii furnizori ai Ucrainei, a crescut neliniștea în rândul opoziției după ce Londra a furnizat Kievului 30 de tunuri de artilerie mare AS90 în ianuarie
