Penuria de alimente în Europa este un scenariu real. Singura întrebare este când, dar majoritatea responsabililor europeni o ignoră.
Forțele combinate ale fenomenelor El Niño și La Niña au paralizat producția de soia din America Latină. Fermierii ucraineni și ruși au intrat în război. Indonezia a interzis livrările de ulei de palmier către Europa. În timp ce China este îngrijorată de recolte. Regiunea mediteraneană seamănă din ce în ce mai mult cu un deșert.
Coliziunea dramatică a evenimentelor, bineînțeles, nu s-a produs încă. Dar, timp de două zile, luna trecută, în centrul Bruxelles-ului, aproximativ 60 de oficiali guvernamentali și ai Uniunii Europene, experți în securitate alimentară și reprezentanți ai industriei s-au adunat pentru a analiza posibilitatea unei crize alimentară în toată regula.
Jocurile foamei pot deveni realitate
Grupul s-a reunit pentru a simula ceea ce s-ar putea întâmpla în cazul unei crize alimentare la nivel continental. Și pentru a elabora o serie de politici de prevenire și de răspuns la o astfel de situație. În mod paradoxal, la câteva străzi distanță, fermierii își intensificau protestele împotriva UE, întrerupând aprovizionarea supermarketurilor.
Spațiul de lucru confortabil nu a fost nici pe departe un buncăr sau un subsol securizat într-o zonă de război. Dar imaginile video despre amploarea secetei, inundațiilor și tulburări civile au creat un sentiment de urgență.
„Așteptați-vă la un nivel de haos”, a avertizat Piotr Magnuszewski, un modelator de sisteme și designer de jocuri care a lucrat cu Națiunile Unite.
A urmări cum una dintre cele mai bine hrănite regiuni din lume își testează la stres sistemul alimentar subliniază un nivel tot mai ridicat de alarmă în rândul guvernelor cu privire la asigurarea aprovizionării populației.
Când șocurile se suprapun
În decurs de patru ani, mai multe șocuri au zdruncinat modul în care sunt cultivate, distribuite și consumate alimentele.
Pandemia de coronavirus, invazia Rusiei în Ucraina și întreruperile de pe rutele de transport maritim cheie au perturbat lanțurile de aprovizionare. Tot acest cumul de factori a făcut ca prețurile să crească vertiginos. Pe de altă parte, vremea capricioasă perturbă acum în mod regulat agricultura.
În acest context, oficialii nu se mai întreabă când ar putea apărea o criză alimentară, ci mai degrabă la câte crize pot face față în același timp.
Dacă în 2025 există mai multe recolte nereușite acestea au un impact asupra prețurilor la furaje. Ceea ce frânează producția de animale și de pește. Unele nave care transportă recolte se îndepărtează de Europa pentru a satisface ofertanții mai mari din alte părți. Pe de altă parte, limitarea exporturilor de ulei de palmier din Asia reduce livrările de alimente de bază zilnice, de la margarină la pâine.
Wargaming pentru Europa
Testele de stres au fost o trăsătură comună în industria bancară de la criza financiară. Oficialii guvernamentali și factorii de decizie politică din SUA participă la așa-numitele wargaming-uri. Unul care a implicat chiar și o pandemie cu doar câteva luni înainte ca coronavirusul să lovească.
În Europa, exercițiile conduse de guverne sunt rare. Cu atât mai puțin unul axat pe alimentație, potrivit lui Magnuszewski, director științific la Centrul pentru soluții de sisteme din Wroclaw, Polonia.
Aparent, Europa se află într-o poziție de invidiat. Este unul dintre cei mai mari furnizori de produse alimentare din lume. Totodată, are unele dintre cele mai scăzute niveluri de insecuritate alimentară.
În medie, doar 14% din cheltuielile gospodăriilor au fost alocate pentru alimente în 2021. Comparativ cu aproximativ 60% în Nigeria și 40% în Egipt. Indicele global de securitate alimentară clasifică în mod regulat țările europene ca fiind cele mai sigure din lume.
Crizele vor veni mai repede
Dar există vulnerabilități. Fenomenele meteorologice și climatice îi afectează în mod regulat pe fermieri. Ceea ce a costat deja Europa peste 50 de miliarde de euro în 2022. Costul îngrășămintelor și al energiei necesare pentru a crește culturile și a menține în funcțiune serele a crescut vertiginos în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Pe termen lung, există întrebări legate de modul în care se poate reduce dependența excesivă a Europei de importurile de culturi. Precum cele de soia, necesară pentru a hrăni vasta sa industrie a cărnii și a produselor lactate.
În realitate, puține guverne din Europa sunt pregătite să gestioneze viitoarele crize alimentare, susține Chris Hegadorn, un fost diplomat american. Potrivit acesctuia mai sunt multe de făcut la toate nivelurile. Și asta deoarece crizele vor fi mai puternice și vor veni mai repede, conform bloomberg.
