Oficialii Parlamentului Victoria discută cu reprezentanții Comisiei Europene cu privire la acordarea celei de-a doua tranșă a fondurilor PNRR. Sursele politice au afirmat că România se confruntă cu niște probleme legate de plata fondurilor, deoarece țara noastră nu și-a asumat două dintre jaloanele impuse de Comisia Europeană.
Potrivit birocrațiilor europeni, Comisia a semnalat mai multe probleme legate de țintele de reducere a emisiilor și forma în care legea avertizorilor de integritate (turnători) a fost adoptată de către Klaus Iohannis. Fondurile de care se discută au valoarea de 3,2 miliarde de euro, iar cererea a fost trimisă la Bruxelles pe 15 decembrie.
Este luată în considerare o procedură de infringement
Legea avertizorilor de integritate este o mare parte din problemele semnalate de oficialii europeni. Pe lângă aceasta, este luată în considerare și o procedură de infringement, pe lângă blocarea fondurilor. Legea a fost promulgată de președinte pe 16 decembrie 2022. De altfel, rezolvarea aspectelor prezentate de Comisia Europeană și de pregătirea celei de-a treia cereri de plată va depinde cel mai probabil și de rotativa guvernamentală.
Obiectivul legii avertizorilor de integritate este reglementarea cadrului general în materia protecţiei indivizilor care raportează încălcări ale regulilor, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat, vizând transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.
În actul normativ, se precizează că „În categoria acestor persoane intră, cel puţin, următoarele: lucrătorii, persoanele care desfăşoară o activitate independentă, în înţelesul art.49 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, acţionarii şi persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administraţie, precum şi voluntarii şi stagiarii remuneraţi sau neremuneraţi, orice persoană care lucrează sub supravegherea şi conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanţilor şi a furnizorilor acesteia”.
Persoanele ale căror raporturi de muncă nu au început încă şi care efectuează raportări prin intermediul canalelor de raportare interne sau externe sunt și ele vizate de această lege, inclusiv cei care divulgă public informaţii privind încălcări ale legii obţinute în timpul procesului de recrutare sau altor negocieri precontractuale sau în cazul în care raportul de muncă sau raportul de serviciu a încetat.
Termocentralele nu se vor închide
Jalonul 114 vizează un proces de decarbonizare, despre care oficialii europeni și cei români poartă discuții în limitarea și eliminarea folosirii cărbunelui și a lignitului, dosar de care este responsabil Ministerul Energiei.
Nicolae Ciucă a negociat cu oficialii europeni despre intrarea în rezerva tehnică a termocentralelor care ar fi trebuit să fie închise. Acestea, însă, nu se vor închide, ci vor intra într-o rezervă tehnică, prevăzută în Legea decarbonării. Ele vor rămâne în rezerva tehnică până în 2030, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, care a făcut anunțul în noiembrie 2022.
Acesta a explicat că „nu se închide nicio termocentrală. Am mai spus acest lucru, spun încă o dată acest lucru: termocentralele nu se închid. Termocentralele, prin Legea decarbonării, intră într-o rezervă tehnică, rămân acolo în rezerva tehnică până în anul 2030. Vorbim de un program de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, un program în care guvernele din 2020, 2021, 2022 au băgat până acum un miliard de euro pentru a ajuta compania să iasă dintr-o situaţie în care era în pragul falimentului.
Vorbim de încă un miliard de euro aprobaţi deja pentru modernizare, trecere de la cărbune la gaz. 1.325 de megawaţi de energie pe bază de gaz vor fi puşi în funcţiune până la finalul programului de restructurare, 747 de megawaţi energie regenerabilă. (…) Deci nu vorbim de nicio închidere. N-are rost să vorbim de acest lucru. Iar în PNRR nu vorbim de închidere. Este preluat programul de restructurare a Olteniei, nu este nimic în plus în PNRR faţă de programul de restructurare. Iar în legea decarbonării tocmai ce s-a statutat acest lucru cu rezerva tehnic”, a afirmat Popescu, citat de Antena Observator.
