Autoritățile germane au de gând să folosească 200 de miliarde de euro pe post de subvenții pentru a-și ajuta economia să reintre pe o pantă ascendentă. Însă, aceasă decizie nu a fost văzută cu ochi buni de unii lideri europeni, care acuză statul german că folosește acești bani pentru a-şi salva companiile, indiferent dacă alte țări membre, care nu au o marjă bugetară atât de mare, nu pot face acest lucru.
Printre cei mai vehemente voci, care s-au opus acestui plan al Guvernului de la Berlin, s-a numărat europarlamentarul italian Antonio Rinaldi della Lega. Oficialul chiar a trimis o notificare Comisiei Europene, prin care i-a întrebat pe membrii acestui for european dacă măsură Germaniei încalcă sau nu normele europene privind ajutoarele de stat.
Piața economică riscă să se fragmenteze
Chiar dacă nu există foarte multe detalii în prezent despre ceea ce vrea Germania să facă, ceea ce îi îngrijorează pe oficialii de la nivel european este dimensiunea sumei pe care statul german o va folosi. Philipp Lausberg, analist la Centrul de politici europene, crede că aceste subvenții îi vor crea Berlinului un avantaj considerabil față de celelalte state europene, scrie Euronews.
„Văd un risc mare de fragmentare a pieței, pentru că 200 de miliarde reprezintă o sumă uriașă de bani. Acest pachet va oferi mari beneficii consumatorilor și companiilor germane, beneficii pe care alte state nu le pot oferi. Aşadar, companiile germane pot avea un avantaj competitiv care contravine spiritului pieței unice”, a explicat Lausberg.
De asemenea, analistul consideră că autoritățile germane au fost obligate să ia această decizie pe fondul unor „presiuni interne puternice”, generate în mare parte de cirza energetică, pe care Germania o resimte din plin. Însă, plomba economică pe care a aplicat-o guvernul condus de Olaf Scholz ar putea crea o cursă între țările Uniunii „a înarmărilor economice”, în care vor avea câștig de cauză doar statele cu deficite.
Ce părere au comisarii europeni
Comisarul pentru Piaţa Internă, Thierry Breton și cel al Economiei, Paolo Gentiloni au redactat și publicat un editorial comun în mai multe ziare europene, prin care au cerut guvernelor țărilor membre să adopte o politică comună, unitară, prin care toți cetățenii europeni să fie protejați în fața problemelor economice actuale.
„Dacă vrem să evităm fragmentarea pieței europene și să abordăm această criză, cred că avem nevoie de un nivel mai ridicat de solidaritate și trebuie să adoptăm alte instrumente comune”, a precizat Paolo Gentiloni la sosirea sa la Luxemburg pentru Ecofin.
De partea cealaltă, cancelarul german Olaf Scholz a susținut că măsura subvenționării cu 200 de miliarde de dolari a întreprinderilor din Germania este doar un „scut de protecție”, care va fi reportizat pe termen lung.
„Măsurile pe care le luăm sunt justificate”, a mai completat liderul de la Berlin în timpul unei conferințe de presă cu omologul olandez, Mark Rutte.
„Poate că nu este clar pentru toată lumea că măsurile pe care le adoptăm vor oferi sprijin financiar atât în 2023, cât și 2024: ele nu privesc doar o perioadă scurtă de timp a acestui an”, a mai subliniat acesta.
Ministrul său de finanțe, Christian Lindner, a insistat și asupra legitimității propunerii: „Pachetul nostru de ajutoare nu este disproporționat. Dimpotrivă, este bine proporționat, având în vedere dimensiunea și vulnerabilitatea economiei Germaniei”.