Creșterea PIB-ului destinat achiziționării de arme, refacerea arsenalelor golite de războiul din Ucraina și intervenția în Africa, de unde se începe traversarea Mediteranei și unde prezența Chinei și cea a Rusiei devine din ce în ce apăsătoare.
În Europa și în NATO are loc o cursă a înarmărilor. După conflictul ucrainean, UE va continua să trimită arme finanțate din Fondul European de Pace, nu doar la Kiev, ci și în alte state partenere din restul lumii, în timp ce pe frontul NATO se respectă obiectivul stabilit în 2014 pentru cele 30 de țări aliate, astfel încât investirea a 2% din PIB pentru apărare devine baza minimă cerută de Alianță.
Un dublu mesaj care sosește de la Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă, Josep Borrell, care a reunit Forumul Schuman pentru apărare și securitate, și de la secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a prezentat raportul anual al ”Alianței”. Deja odată cu trimiterea de arme Programul de pace al Chinei rămâne valabil doar pe hârtie. Moscova a reluat atacurile asupra KievuluiKievului, UE încălcase un tabu, în condițiile în care tratatele nu permit finanțarea instrumentelor letale din bugetul european. De aici și ideea folosirii unui fond interguvernamental – Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF) -, creat cu intenția de a sprijini misiuni în țări terțe și golit de urgența sprijinirii militare a Ucrainei: din cele 4,5 miliarde alocate pentru perioada 2021-2027, au fost folosite până acum 3,6 pentru trimiterea de echipamente militare la Kiev, iar în decembrie, Consiliul a decis majorarea fondului cu alte două miliarde, în timp ce există deja un acord de principiu între state pentru adăugarea altor 3,5 miliarde.
Spre Africa
”Ceea ce am făcut pentru Ucraina poate și va fi făcut şi pentru alții – a anunțat Borrell -. Prima măsură de asistență pentru a livra echipamente letale partenerilor africani, Niger și Somalia, va fi adoptată în curând”.
Timp de șaptezeci de ani, se precizează în mesajul transmis de șeful diplomației europene, UE, ”născută pentru a rezolva probleme intra-europene”, a asigurat pacea, în primul rând cea internă, și a rămas prinsă între cele două blocuri ale Războiului Rece. ”Acum, Uniunea Europeană trebuie să facă ceva mai mult decât să menţină pacea între europeni, trebuie să fie un actor care poate contribui la o lume mai bună. Acum Uniunea Europeană trebuie să-și asume responsabilitățile”, a declarat Borrell.
Pe scurt, trebuie să ”facem ca apărarea europeană să fie mai puternică și mai eficientă” și ”să devenim un partener mai puternic și mai valoros. În cadrul NATO cu siguranță, dar cu restul lumii”.
Ne mișcăm greu
O nevoie care fusese deja exprimată înainte de conflictul ucrainean și care a dus la formularea Busolei Strategice, cu crearea unei forțe de intervenție rapidă de 5.000 de unități. Agresiunea împotriva Ucrainei nu numai că a accelerat procesul, dar a marcat un punct de cotitură: stocurile de arme s-au golit și acum se pune problema creșterii producției și a impulsionării achizițiilor comune. Același lucru este valabil și pentru partea NATO, care include majoritatea țărilor UE.
La câțiva kilometri distanță de Forumul Borrell, în sediul Alianței, secretarul Stoltenberg a lansat un apel către aliați cerându-le să facă mai mult în ceea ce privește cheltuielile și a anunțat că va propune liderilor, la summitul din iulie de la Vilnius, să aloce procentul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, însă nu ca obiectiv de atins, ci ca bază minimă.
”Din 2014, Aliații au crescut cheltuielile pentru apărare și merge în direcția cea bună. Însă nu ne mișcăm atât de repede pe cât o cere lumea periculoasă în care trăim”, a subliniat fostul premier norvegian. Din cei 30 de aliați, doar 7 au depășit ținta de 2% în 2022. Italia este la 1,51%. Cheltuielile pentru apărare au crescut cu 2,2% în termeni reali anul trecut, iar de la începutul conflictului ”mulți aliați au anunțat și ei creșteri semnificative”, a amintit Stoltenberg, precizând că ”acum, aceste angajamente trebuie transformate în contracte și în echipamente concrete”.
Puterea ruso-chineză
Conflictul ucrainean a schimbat scenariul internațional, iar Occidentul nu mai poate sta pe loc să privească, cu atât mai mult dacă Rusia și China continuă să se apropie, așa cum se întâmplă în aceste zile.
Pentru că, notează șeful NATO, ”chiar dacă războiul din Ucraina se încheie mâine, mediul de securitate s-a schimbat pe termen lung”.
Nu trebuie uitat că în Africa, hegemonia rusă și chineză câștigă teren rapid în detrimentul influenței occidentale. Iar NATO, a declarat Stoltenberg, ”sprijină Uniunea Europeană în acțiunea sa împotriva imigrației ilegale. Noi, a adăugat el, suntem o alianță militară și UE are la dispoziție mijloace pe care noi nu le avem. Dar lucrăm cu parteneri precum Mauritania și Tunisia pentru a le consolida capacităţile și, prin urmare, şi stabilitatea. Am văzut însă creșterea prezenței Rusiei în Africa, fapt care demonstrează că NATO nu are luxul de a putea alege pe ce surse să se concentreze, trebuie să fie activă la 360 de grade. Ca și în cazul protecției infrastructurilor critice, multe dintre acestea aflându-se în Marea Mediterană”.
