Europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, i-a cerut Comisiei Europene să-și exprime poziția vizavi de intenția Ucrainei de a include brațele Chilia și Bâstroe în cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T).
De asemenea, oficialul român le-a cerut membrilor CE să comenteze planul creionat de ucraineni, care prevede începerea unor lucrări de adâncire a canalului Bâstroe.
„La începutul lunii februarie, autoritățile ucrainene au prezentat un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe, aflat în Delta Dunării, zonă protejată, parte a patrimoniului mondial UNESCO, deosebit de importantă pentru ecosistemul de mediu european. Conform tuturor experților, asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării. Mai mult, aceste lucrări sunt și contrare dreptului internațional, conform concluziilor a numeroase organisme internaționale”, a susținut Victor Negrescu.
În discursul său, social-democratul din Parlamentul European a mai subliniat „că țara noastră şi-a arătat în mod constant sprijinul pentru Ucraina, oferind inclusiv, ca măsură excepțională, acordul privind folosirea canalului Bîstroe în scopul tranzitării navelor cu încărcătură cerealieră, în vederea reducerii consecințelor agresiunii Federației Ruse asupra acestui stat, și a reiterat nevoia ca angajamentele asumate să fie în continuare menținute”, scrie Adevărul.
Totodată, Victor Negrescu i-a întrebat pe reprezentanții Comisiei Europene dacă sprijină lucrările Ucrainei de dragaj pe canalul Bîstroe, dar și cum văd „impactul grav asupra mediului pe care îl au respectivele lucrări propuse de Ucraina și dacă, înainte de a depune cererea de includere a brațelor Chilia și Bîstroe în rețeaua TEN-T, autoritățile ucrainene au consultat România”.
Ce spun ucrainenii
Amabasada Ucrainei din România a emis un comunicat, prin care i-a informat pe cititori că pe canalul Bâstroe au loc doar lucrări de întreținere, care au loc în fiecare an, și nu unele de dragaj.
„Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală (…)”, se arată în comunicatul emis de ambasada ucraineană.
De asemenea, instituția a dat asigurări că, dacă vor avea loc lucrări de adâncire în zonă, va informa și autoritățile statului român „în prealabil și va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislația în vigoare, acordurile și convențiile internaționale”.
Zilele trecute, Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat, în care a fost subliniat faptul că România nu este acord cu efectuarea unor lucrări de dragaj la canalul Bâstroe.
De ce vrea Ucraina să adâncească canalul
Discuțiile în contradictoriu dintre România și Ucraina pe tema canalului Bâstroe au început încă de acum 19 ani, când autoritățile de la Kiev au creionat un proiect pentru construcția acestei rute.
De altfel, țara noastră a reclamat intenția ucrainenilor la nivel internațional în contextul în care adâncirea acestei zone poate avea un impact puternic asupra mediului și a Deltei Dunării.
Lucrările pentru construcţia din cadrul canalului, care face „punte” între Dunăre şi Marea Neagră, au început pe data de 11 mai 2004. Prin acest proiect, Ucraina a vrut să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos.
Însă, la scurt timp, autoritățile române le-au cerut celor ucrainene să oprească întregul proces, luând în considerare faptul că noua legătură dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării.
De asemenea, statul român a menționat că lucrările încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.
România a avut acces la primele informaţii tehnice despre acest proiect abia în luna aprilie 2007, când Kievul a decis să împărtășească aceste informații statului român.
