În ultima perioadă, în contextul actual al crizei energetice, liderii Uniunii Europene au impus mai multe măsuri prin care cer statelor membre să economisească cțt mai multă energie electrică, pentru a evita costurile mari de pe piață și pentru a evita o penurie în timpul sezonului rece. Aceste direcții trasate la nivel european au fost adoptate și în țara noastră, mai ales în ceea ce privește consumul înregistrat de instituțiile statului roman. De pildă, Parlamentul României a redus iluminatul exterior la două ore pe noapte.
Potrivit datelor oferite de Eurostat, românii au înregistrat cel mai mic consum de energie electrică pe cap de locuitor din UE, la mai puțin de jumătate din media UE în 2020. Totodată, consumul general de energie electrică al gospodăriilor românilor a scăzut cu 7,7% în primele opt luni ale acestui an.
Acest fenomen a fost analizat de jurnalista Luiza Ilie de la Reuters, care a făcut o vizită în satul Vasilați din județul Călărași, locul unde sătenii încearcă să economisească energia electrică cu orice preț.
Vasilați, locul unde sătenii nu au ce să economisească
În Vasilați, un sat liniștit din Călărași, unde majoritatea caselor sunt încălzite cu lemne, oamenii își fac griji pentru facturile la energie, chiar dacă românii au cel mai mic consum de electricitate pe cap de locuitor din Uniunea Europeană și mulți au redus de pe unde au putut, se arată într-un material publicat de Reuters.
Georgeta Ichim, o pensionară văduvă în vârstă de 67 de ani, locuiește singură într-o casă slab luminată. Lângă casă, stau buștenii așezați cu grijă, pregătiți pentru iarnă. Georgeta folosește o singură cameră din casa ei veche, economisind astfel energia.
„Am doar televizorul, frigiderul și o lampă”; „Am grijă (n.r. la consumul de energie)”, spune aceasta, îmbrăcată fiind într-un halat de baie.
Însă, mulți oameni din sate precum Vasilați și din cartierele mărginașe ale orașelor nu prea au de unde să mai economisească. Peste 40% din cei 19 milioane de locuitori ai României trăiesc în mediul rural, mulți bazându-se pe agricultura de subzistență, locuri de muncă sezoniere în străinătate sau naveta în orașe, se arată în reportajul realizat de Luiza Ilie pentru Reuters, citat de Digi24.
Lupta pentru supraviețuire
Georgeta nu a vrut să spună cât i-a venit factura la electricitate, dar o femeie care locuiește în apropiere, într-o casă asemănătoare, a spus că a plătit aproximativ 150 de lei (29,92 dolari) timp de două luni. Alți săteni care au pompe și boilere și al căror consum de energie a fost mai mare spun că factura lor s-a dublat la aproximativ 3.000 de lei (597,73 USD).
Consumul de energie al Georgetei este suficient de mic pentru a se încadra într-o schemă guvernamentală care plafonează facturile la energie și gaz pentru gospodării și alți utilizatori până la anumite niveluri de consum lunar. Statul compensează furnizorii pentru diferența din noiembrie 2021. Anumite părți ale schemei îi încurajează pe oameni să consume mai puțin.
Peste drum de Georgeta Ichim locuiește Tudorel Dedu, în vârstă de 57 de ani, care strânge fier vechi cu un cal și o trăsură și muncește cu ziua. Casa lui are câteva electrocasnice – un televizor, frigider, congelator, cateva becuri. Hrănirea calului, a vacii, a porcilor, a găinilor și a rațelor a devenit mai scumpă, spune el.
„Nu am teren pe care să cresc, trebuie să cumpăr (hrană pentru animale) și muncesc cu ziua”, a spus Dedu. „Ce putem face, mergem înainte, cum se spune”, este fraza care încheie reportajul Reuters.
