Evoluția statutului femeilor în România. Lupta pentru egalitatea de gen de-a lungul istoriei

Pe data de 8 martie, se sărbătorește Ziua Internațională a Femeilor. Reprezentantele sexului feminin au luptat decenii întregi pentru a-și câștiga drepturile. Într-o societate care favorizează bărbatul, egalitatea de gen a fost obținută cu greu prin mișcări ale maselor. În cadrul unui interviu, prof. dr. Laura Grünberg din cadrul Facultății de Sociologie din București, a oferit explicații cu privire la evoluția statutului femeilor în România.

Lupta femeilor pentru drepturi s-a manifestat mult timp. Expertul în sociologie a vorbit despre situația femeilor din perioada post decembristă. De asemenea, a abordat subiectul manifestării valurilor de feminism din România.

Evoluția statutului femeilor

Drepturile și statutul femeilor au revenit pe agenda publică din România. În urma transformărilor economice și sociale care au urmat după căderea dictaturii comuniste în 1989. În această perioadă, reprezentantele genului feminin au avut mai mult acces la educație.

De asemenea, acestea au avut parte de diversitate pe piața muncii, având o mai mare gamă de cariere din care pot alege. Femeile au făcut progrese în ceea ce privește participarea lor în politică. Chiar dacă continuă să fie subreprezentate în poziții de conducere și de luare a deciziilor. 

Primul val de feminism românesc

Potrivit expertei, primul val de feminism din România a avut loc odată cu desfășurarea acestor tendințe la nivel occidental. Așadar, acest „prim val” a fost o militare pentru egalitate. Femeile au cerut dreptul la vot, la educație și la intrarea pe piața muncii.

„În 1938, femeile din România obțineau un drept de vot parțial (doar cele educate și în vârstă de peste 30 de ani) și în 1948, dreptul la vot era definitiv. Alexandrina Cantacuzino, Sofia Nădejde, Calypso Botez și multe alte femei extraordinare s-au dedicat în acea perioadă emancipării femeilor de la noi. Îi datorăm cercetătoarei Ștefania Mihăilescu o istorie detaliată a mișcării de femei din perioada asta. Cărțile ei au fost publicate și merită citite” a spus Laura Grünberg.

Feminismul în perioada comunistă

Potrivit expertului, comunismul nu poate fi asociat cu nicio mișcare sau interes feminist. În acea perioadă, au existat organizații locale și naționale ale femeilor. Totuși, activitățile lor nu au avut nimic de-a face cu ceea ce este cunoscut în mod obișnuit sub numele de feminism. La fel ca multe altele lucruri din acea epocă, statutul femeilor în societate era doar de formă.

„Erau forme fără fond, ca multe alte lucruri din acea epocă. Dacă am analiza acum, doar din perspectiva unei egalități numerice, participarea femeilor din acea perioadă la viața publică, în politică, am putea să avem o imagine denaturată, eram multe, dar doar de fațadă. De fapt, feminismul românesc a fost suspendat în comunism și a reînceput de abia după 1989” a explicat prof. dr. Laura Grünberg.

Violența în familie

Mișcarea feministă s-a concentrat pe refacerea diviziunilor politice și culturale odată cu căderea statului comunist. Subiectul abuzului domestic a fost dezbătut liber pentru prima dată în istoria României. Deși fusese ignorat în timpul guvernului comunist.

„Problema violenței domestice a fost mereu pe agendă și cred că este și zona în care s-au făcut pași foarte concreți: s-a schimbat în primul rând legislația, au apărut organizații cu proiecte axate pe problema aceasta, proiecte de informare, de formare a autorităților în cauză și de oferit servicii specializate victimelor și nu în ultimul rând, avem cum date, studii privind amploare fenomenului care, din păcate, sunt îngrijorătoare” a spus sociologul.

Evoluția femeilor în perioada post-decembristă

Potrivit expertului, perioada post-decembristă a adus schimbări majore pentru toată lumea. Ca și bărbații, femeile au trecut prin toate tulburările politice, economice și culturale. Totuși, unele aspecte au marcat cu precădere viața femeilor. Printre care se regăsește și numărul mare de avorturi. 

„Sunt aspecte speciale care au marcat în mod special viața femeilor. De exemplu, boom-ul de avorturi imediat după ‘89, firesc oarecum dacă ne gândim la politicile pronataliste trăite în comunism. După ‘89, s-a dezvoltat treptat societatea civilă la noi, femeile fiind extrem de active (nu doar în organizațiile de femei), deci femeile s-au profesionalizat în zona societății civile, lucru esențial pentru orice democrație” a spus Laura Grünberg.

Discriminarea în ziua de astăzi

În zilele noastre, multe femei se confruntă în continuare cu discriminare sau hărțuire sexuală. De asemenea, natalitatea din România este în continuă scădere.

„Azi, avem mai multe femei decât bărbați cu studii superioare, dar tot azi vorbim de violență domestică și hărțuire sexuală ca fenomene îngrijorătoare. Azi, multe femei se confruntă cu problemele legate de echilibru viață de familie, carieră și cu diverse forme de discriminare directă, dar mai ales indirectă, subtilă pe piața muncii. Azi, natalitatea este în scădere drastică, iar politicile sociale de sprijinire a familiilor, accesul la servicii de creștere și îngrijire a copiilor sunt insuficiente” a explicat experta.

Criticile aduse noului val de feminism

Sociologul a explicat că tema egalității de gen trezește multe controverse deoarece nu este înțeleasă. Laura Grünberg a explicat că este necesar să fie ajustate dezechilibre de reprezentare. Care să nu fie rezolvate doar din punct de vedere numeric, ci și să susțină competențele și profesionalismul femeilor.

„Se consideră că e vorba de o promovare forțată, strict numerică, a femeilor în funcții de conducere, pe liste de partid. Țările nordice au experimentat politicile afirmative o perioadă bună de timp și ele au dat rezultate nu doar în sensul unei egalități numerice între bărbați și femei, ci în sensul unei egalități substanțiale. Impunerea unor cote de gen este doar o măsură temporară prin care se încearcă diminuarea unor decalaje nefirești. Deși majoritare numeric, de multe ori femeile sunt încă slab reprezentate la masa unde se iau decizii, în partide, în parlamente, în funcțiile de conducere din corporații” a explicat Laura Grünberg, conform Pro TV .