Istoricul Armand Goșu, invitat de Ionuț Cristache în podcastul Hai România, a descifrat semnificațiile reacțiilor lui Vladimir Putin la așa-zisul atac terorist din regiunea rusă Briansk.
Din perspectiva istoricului Armand Goșu, așa-numitele incidente din regiunea rusă Briansk, prezentate de oficialii de la Moscova drept o tentativă de atac terorist, ar putea fi o înscenare creată de FSB. Care i-ar putea servi președintelui Vladimir Putin ca pretext pentru a beneficia de susținerea populației pentru noile măsuri pe care vrea să le anunțe vizavi de situația din Ucraina, respectiv un nou val de încorporări, anunț care este iminent.
„Acum două zile președintele Vladimir Putin a fost prezent la reuniunea consiliului FSB, cel mai important serviciu secret rezultat după dizolvarea KGB. Or după aceea ședință președintele a ieșit la o mini-conferință de presă în care anunța că se va întâmpla ceva. Anunța acte de terorism pe teritoriul Rusiei. A mai procedat așa când a preluat puterea și a anunțat actele de terorism ale Ceceniei. (…) Deci s-ar putea ca și de această dată acest incident să fie folosit ca un pretext. Reacția lui Putin declarând un act terorist este menită să creeze o emoție puternică în rândul populației, să transmită mesajul «Patria e puternică, să fim uniți toți în jurul Kremlinului și a liderului». Putin vrea să reaprindă entuziasmul popular din cel de al doilea război mondial când rușii plecau de bună voie la război să apere patria”, a explicat invitatul lui Ionuț Cristache la ediția de joi a podcastului Hai România.
Pierderile armatei ruse în Ucraina sunt uriașe
Potrivit istoricului Armand Goșu, momentul ales pentru apariția acestei tentative nu este deloc întâmplător.
„Este foarte important momentul, pentru că este și unul pre-electoral. Cred că declarațiile au legătură și cu alegerile ce urmează, dar cred că au legătură în acest moment cu următorul val de mobilizare. Pierderile pe front sunt uriașe, nu ajunge doar mobilizarea parțială din 20 septembrie. (…) Ca să ții linia frontului ai nevoie de militari. Din cei 300.000 de soldați mobilizați, jumătate sunt deja morți, răniți sau dispăruți. Raportul este de 3 la 1, la 50.000 de morți, încă 150.000 sunt răniți. Deci în total au fost scoși din teatrele de luptă 200.000 de oameni.”
Istoricul a explicat că, în prezent, numărul soldaților dispăruți din armata rusă este foarte mare: „Încă foarte multe mame își caută copiii care au dispărut în primele luni, martie, aprilie, și care oficial încă sunt combatanți. Autoritățile refuză să îi declare oficial dispăruți, morți. Sunt cazuri dramatice în care familiile se duc la morgile din orașele apropiate de linia frontului să identifice după rămășițele umane corpurile copiilor, soților, părinților, ca să îi declare decedați.”
Cum va primi societatea rusă noul val de încorporare
Armand Goșu a subliniat că, în contextul în care Rusia are nevoie de mai mulți soldați pe frontul din Ucraina, reacția populației este foarte importantă. Mai ales în contextul în care, la mobilizarea anterioară, soldații încorporați au servit drept carne de tun pentru a stopa ofensiva ucraineană.
„Trebuie trimiși oameni pe front, pentru că Rusia lucrează cu tehnici din al doilea război mondial, ceea ce presupune prezența pe linia frontului a foarte mulți soldați. (…) Asta înseamnă că trebuie să vii cu un nou val de mobilizări. Trebuie văzut cum va reacționa societatea rusă la acest nou val și problema este cât timp va avea să fie pregătit. În 21 septembrie, când a fost primul val, i-au trimis pe soldați pe front fără nicio pregătire și au fost carne de tun pentru a opri ofensivă din Harkov a ucrainenilor. Au trimis acolo mii și mii de soldați neinstruiți, iar pierderile în acele zile și săptămâni au fost foarte mari”, a mai explicat Armand Goșu.
