Colonelul SRI aflat în rezervă, Tudor Păcuraru, a fost prezent în podcastului EVZ Play moderat de Mirel Curea. Acesta a făcut o succintă prezentare a evenimentelor despre care a scris în cartea sa „Planul Nistru 1989”. De asemenea, el a spus că și România a fost lovită de acest plan în anul 1989.
Întrebat de jurnalistul Mirel Curea despre Planul Nistru și aplicabilitatea acestuia în România în 1989, Păcuraru a răspuns afirmativ, susținând că statul român ar fi fost astăzi gubernie rusească, dacă în 1991-1992 nu ar fi căzut Uniunea Sovietică.
„Știți, nu judec trecutul dacă a fost bine sau nu pentru că așa ceva nu se face. Noi suntem produsul acelui trecut. Pot să spun un singur lucru: dacă nu cădea în 1991-1992 Uniunea Sovietică, noi astăzi am fi gubernie rusească. Încă din anii 1963-1964, Uniunea Sovietică și-a pus problema lagărului socialist, în sensul că după aventura din Ungaria, care în 1956, Ungaria a luat-o „hăis și cea”, ei au început să se gândească cum să facă ca să ușureze puțin trupele de ocupație din lagărul socialist. Deci să nu mențină sute de militari în acest țări, dar în același timp să aibă capacitatea de a curma rapid orice tendință de independență. Este acea teorie pe care Brejnev a lansat-o sub denumirea de „Suveranitate limitată””, a spus acesta.
Plan obținut din surse ucrainene
Totodată el a spus că nu a avut niciodată în mână un astfel de plan. Cu toate că a avut o funcție înaltă în securitate.
„Nu, deși, organele de informații române au un exemplar. L-au obținut din surse ucraineane după 1992. Și în momentul în care șeful serviciul de spionaj rusesc a făcut o vizită profesională pe aici, s-a întâlnit cu domnul Talpeș și domnul Talpeș în momentul în care ăsta a început să-i zică că „nu am fost”, asta i-a pus în față un exemplar al planului Nistru. La care domnul Primakov a avut o extincție de voce. Acum ceea ce s-a întâmplat în 1989 la noi a fost un plan Nistru modificat. El avea denumirea secretă de Ceas 24, Cadran 24. 24 era denumirea codificată a obiectivului 24 adică România. În ce sens planul era modificat? Planul Nistru era făcut din două părți: o parte secretă și o parte la vedere”, a completata acesta.
A fost Ceaușescu un trădător?
Cei doi au discutat și despre Nicolae Ceaușescu, dar și despre posibila frică pe care acesta a avut-o față de ruși.
„Ceaușescu s-a încrezut în agrementul Hrușciov. Hrușciov dorind să-și consolideze puterea a lansat o înțelegere de acum încolo nu ne mai împușcăm între noi. Dacă o persoană trebuie să iasă din conducerea bolșevică nu îl împușcăm, îl marginalizăm. Acest lucru a fost aplicat și în relația cu statele socialiste. Dubcek care a fost șeful Cehoslovaciei reformiste a fost arestat, dus la Moscova, ținut acolo ceva vreme după care a fost eliberat. Ceaușeșcu conta că pedeapsa cu moartea, rușii o aplică numai trădătorilor în sensul că Nagy Imre cel care a marșat la Revoluția din 56. A fost considerat trădătorul în momentul în care a cerut ieșiră din pactul de la Varșovia. Atunci practic el a ieșit din înțelegerea Hrușciov și a primit pedeapsa cu moartea.
Lui Ceaușeșcu i-a fost frică de pedeapsa cu mortea după ce Gorbaciov l-a desemnat ca fiind trădător.
„Nu știu cu ce a păcătuit Ceaușescu, dar la moment dat Gorbaciov l-a desemnat ca trădător ca și președintele Afganistanului, executat în 1979, trădător ca și Zelenski. În gândirea rușilor, în gândirea sovietică, cuvintele au altă semnificație. Ei pot să-l desemneze pe președintele ucrainean Zelenski ca trădător fără ca președintele ucrainean să aibă vreun angajament pe care să-l trădeze. Noi gândim că trădător este o persoană care a promis ceva, a jurat ceva și-și încalcă jurământul. Pentru sovietici trădarea e a clasei muncitoare. Oricine nu convine Moscovei e considerat trădător. De aici vine pedepsirea tradătorilor. Ceaușescu a avut grijă ca să nu se abată de la doctrina stalinistă ca să nu fie determinat ca trădător ca să nu fie aplicată pedeapsa cu moartea”, a spus Păcuraru.
