Prezent la podcastul EVZ Play alături de jurnaliștii Mirel Curea și Dan Andronic, Tudor Păcuraru, colonel (r) SRI specializat în analiza-sinteză a informațiilor clasificate, a explica strategia rușilor cu privire la exploziile de pe gazoductele Nord Stream 1 și 2.
Este clar că avem de-a face cu un act de sabotaj, având în vedere că exploziile au fost succesive, două câte două, și au afectat ambele gazoducte, Nord Stream 1 și 2, este de părere fostul colonel SRI Tudor Păcuraru. „Nu cred că este terorism, cred că este război hibrid. Război hibrid înseamnă că nu se duce numai pe terenul de luptă și doar prin mijloace militare, ci și prin mijloace mediatice, economice și are o puternică componentă mediatică și psihologică. Acesta este echivalentul primei lovituri de intimidare la adresa UE, lucrurile sunt știute de NATO.”
Strategia rușilor în atacul gazoductelor
NATO și UE nu s-au grăbit să tragă concluziile după exploziile suferite de gazoductele Nord Stream 1 și 2, deoarece vor să meargă să facă investigații pe teren pentru a trage concluziile.
„Marți vor trimite echipe acolo pentru probe de analiză și vor afla de unde vin explozibilii. Rusia studiază această acțiune din 1971. Studiau modul în care puteau fi sabotate cablurile de comunicații submarine. Credeți că ce se întâmplă acum cu Nord Stream este sfârșitul? Nu, este începutul. Acum știm de ce cădeau de la geam responsabilii Gazprom, că nu erau de acord să-și piardă pâinea. Militarii le-au cerut planurile și expertiza tehnică ca să iasă bine fapta, ei au protestat și au zburat pe geam”, explică Tudor Păcuraru.
Conform analizei sale, planuri de acest tip există încă din anii 1970, cu echipamente și unități formate mai preciz din anul 1976 în cadrul proiectului 1851.1. Totodată, doar două state de pe glob au capacitatea de a realiza astfel de operațiuni, desfășurate la adâncimi de la 70 de metri la peste 100 de metri.
„Trebuie să pătrunzi pe șest în două țări care sunt membre NATO. Trebuie să lucrezi niște ore cu un submersibil care să aibă camere de presiune, acolo s-a lucrat cu scafandrii la 70-80 metri adâncime. Se lucrează cu amestecuri heliox și ar putea lucra ore întregi, s-a lucrat cu cameră de decompresiune. Care sunt statele care pot aduce acolo astfel de camere? Statele Unite și Rusia. Niciun alt stat sau entități private nu poate.
Submarinele actuale AC 21 și AC 35 cu baza la Sankt Petersbourg, faimoasa unitate 46, sunt nave de mici dimensiuni, 1.000 de tone, 40 de metri lungime, capabile de scufundări la 1.000 de metri cu reactor atomic de 10MW. Cine are tehnica asta? Americanii și rușii. Altă metodă de distrugere (a gazoductelor n.r.) nu este”, explică Tudor Păcuraru.
Se pot repara gazoductele?
Atacul este unul clar, deoarece a avut loc în zona economică exclusivă a două state membre UE, unul dintre ele candidat la NATO, Suedia, și unul membru NATO, Danemarca. Cele două explozii au avut loc la o distanță de 17 ore, „ceea ce arată că s-a lucrat” cu submarine, deoarece navele de suprafața ar fi fost observate.
„Sunt unități secrete care ține de Spetsnazul mărilor, specialiști numiți hidronauți, care pe livretul lor militar nici nu pot scrie unde și-au făcut serviciul. Asta era misiunea lor, să bage sisteme de ascultare pe cablurile transatlantice, în caz de război să le detoneze, este știută din 1971 când s-a pus pe foaie primul proiect de acest gen”, spune fostul colonel SRI.
Misiunea de a repara gazoductele „este aproape imposibilă”, spune Tudor Păcuraru, care explică faptul că aceste conducte sunt amplasate segment cu segment sub apă, iar reparațiile ar însemna demontarea segmentelor afectate și ulterior spălarea lor.
„Este aproape imposibilă. Ei când au pus-o (conducta n.r.) au montat la suprafață segment cu segment, acum trebuie să detașeze segmenții și să îi înlocuiască în condițiile subactivatice. Pe interiorul conductei presiunea este mult mai mare, la fel și grosimea oțelului.
Presiunea acolo este mare, este de ordinul a zecilor de atmosfere, d-asta gazul izbucnește atât de tare. Vor trebui evacuate mii de tone de apă sărată de pe conducta aceea, cum eviți coroziunea? Spălarea conductei ar dura luni de zile. Ce să faci? Bagi iarăși 500 de milioane?”
