Se spune că educația și sănătatea sunt indicatorii gradului de civilizație ai unei țări. Însă atunci când copiii nu au acces la educație, șansele lor de reușită în viață sunt mult îngreunate. Organizația Narada s-a născut din dorința de a nu lăsa niciun copil în urmă și de a contribui astfel la scăderea ratei analfabetismului în România.
Ca business antreprenorial cu misiune socială, Narada este acea punte de legătură dintre nevoile din educație și mediul de business, este – așa cum spune Raluca Jianu – „mixul perfect dintre viziune, oameni excepţionali, tehnologie, antreprenoriat şi impact social”. Narada crede că fiecare reușită are rolul de a conduce spre următoarea, cu ajutorul oamenilor care susțin inovația în educație și o adaptează vremurilor pe care le trăim.
Susținerea educației, șansa zilei de mâine
Infoactual: – Care au fost motivele pentru care te-ai alăturat organizației Narada? De unde dorința de a te implica în susținerea educației?
Raluca Jianu: – Am terminat liceul cu două medii de 9, în rest 10 pe linie. Deşi am avut nişte profesori extraordinari, în afară de nişte cunoștințe de bază şi intrarea la Politehnică, nu am rămas cu mare lucru din scoala. Asta pentru că focusul meu a fost pe note şi nu pe cunoaștere. Așa se făcea atunci.
Abia în compania în care am lucrat anterior venirii la Narada, am învățat că e ok să pui întrebări; că dorinţa şi curiozitatea de a învăţa lucruri noi sunt răsplătite; că a spune „nu ştiu” sau „nu înţeleg, ajuta-mă” este mai valoros decât a demonstra „că ştii”; că este chiar periculos să nu faci greşeli, pentru că asta omoară inovaţia; că a te cunoaşte pe tine însuți şi cum operezi te ajută să îi înţelegi şi pe ceilalți şi să lucrezi cu ei mai bine; şi că este minunat să creşti în cunoaștere şi să poţi da mai departe.
Apoi mi-am dat seama că am avut şansa să fac job-uri şi proiecte extraordinare tocmai datorită felului în care părinţii mei au pus educaţia pe primul loc şi a faptului că am avut şansa să fiu susţinută de ei şi să trec printr-un mediu educațional sănătos. Dar nu este valabil pentru toți ceilalți. Aş spune chiar dimpotrivă – vedem copii trimiși de părinți să cerşească la colțuri, vedem comportamente care ne oripilează (de la cel din trafic, la coada de la supermarket, la televizor), vedem cum oameni talentaţi aleg să îşi pună valoarea în societăți dincolo de granițele României.
Mi-am dat seama că singura diferenţă dintre mine şi cel ce cerşeste la colţ de stradă a fost accesul la educație. Şi mi-am mai dat seama cum educația făcută bine, cu tot ce știe şi are la îndemână omenirea astăzi, este calea sigură către societatea înfloritoare în care ne-am dori cu toții să trăim.
M-am alăturat Narada în 2018 ca voluntar, odată ce proiectul PowerUp (așa se numea atunci) a fost prezentat companiei în care lucram. Eram avidă să mă implic în educație şi mi s-a părut oportunitatea perfectă. Am rămas voluntar Narada pentru că, pentru mine, Narada este mixul perfect dintre viziune, oameni excepţionali, tehnologie, antreprenoriat şi impact social. Am schimbat apoi lumea de business cu implicarea full time la Narada pentru că simt să pun experienţa adunată până acum în scalarea impactului în educaţie.
Educația, un vârf de lance în business
I: – De curând, ai devenit CEO al organizației Narada. Care sunt, în opinia ta, particularitățile Narada ca business antreprenorial cu misiune socială și ce anume ți-ai dori să reușești să realizezi, bineînțeles, cu sprijinul echipei, cât mai curând, pentru a simți că educația din România se aliniază nevoilor noi (ale elevilor și profesorilor) care apar și se modifică extrem de rapid?
R.J: – Narada se bazează pe trei piloni cheie: Oameni, Inovație, Parteneriate. Oamenii strânși în jurul Narada (sau Naradienii cum ne numim noi) sunt oameni care cred în misiunea organizației, care își aliniază misiunea personală cu cea a Narada și își fructifică energia și puterea de creație prin proiectele pe care le construim împreună. Fie că vorbim de echipa de execuție sau de voluntari, printre Naradieni veți vedea oameni cu mix de experiență în business sau proiecte cu impact social, pasionați de educație, dornici să învețe și să se autodepăşească, care aleg să îşi pună sufletul în a crea un viitor mai bun pentru generațiile următoare.
Inovația este al doilea element din ADN-ul Narada. Fie că a fost vorba de a ne mobiliza imediat atunci când ne-a lovit pandemia (sau războiul din Ucraina), fie că ne uităm la ce salturi putem face prin tehnologie sau cum continuăm o cultură a experimentării specifică startup-urilor, mindsetul de inovație, ce vine la pachet cu agilitatea și adaptarea la schimbare, ne ajută în permanență să ne uităm la noi moduri prin care ne putem deservi misiunea.
Nimic din ceea ce facem, însă, la Narada nu poate fi dus la bun sfârşit fără parteneriate de valoare – fie că vorbim despre profesorii şi directorii din comunităţi care îmbrăţişează mindsetul antreprenorial, fie că vorbim despre părinţii care nu acceptă limitările sistemului sau de oamenii de bine din companiile cu care conturăm intervențiile în educație, toți acești oameni minunaţi refuză să aștepte “să se faca” şi aleg să vină în călătoria lui “hai să facem” împreună cu noi.
Ce ne dorim să realizăm cât mai curând? Scalarea impactului pe care deja îl generăm prin liniile noastre de intervenție: pe de-o parte angrenarea unui sistem de susţinere în jurul școlilor pentru a elimina blocajele ce le opresc din a oferi educație de cea mai bună calitate copiilor, indiferent de zona în care se află; de cealaltă parte, accesul tuturor copiilor la educația de care au nevoie (formală sau non formală), într-un mod interactiv și potrivit lor, în așa fel încât să le cultive potențialul maxim şi să îi construiască pentru viața de adult de mâine.
Vountariat pentru mâine
I: – Înainte să te alături Narada ai făcut voluntariat pentru anumite cauze, te-ai implicat în acțiuni umanitare? Cu exemple dacă se poate. Dacă răspunsul e pozitiv, argumentează și de ce ai ales să faci asta.
R.J: – Da. În zona de educație îmi vine în minte experienţa Junior Achievement de la Dublin unde am ţinut un curs de educaţie financiară pentru nişte copii defavorizaţi cu vârste de 10-12 ani; menționez detaliile pentru că asta se întâmpla în 2014 şi mă uit cum astăzi, în România, reprezentanți importanți fac eforturi să aducă educaţia financiară la îndemâna copiilor. Mi-am donat ziua de la 30 ani către nişte copii dintr-un centru de plasament, cu rechizite şi o vizită la „oraşul cunoaşterii” tot pentru a le aprinde interesul către educație. La fel şi pentru cea de la 35 ani pentru o grădiniţă parohială din Militari.
Alte acțiuni punctuale au fost în zona protecţiei mediului, întrajutorarea celor cu dizabilități şi protecţia animalelor – sunt cauze foarte aproape de sufletul meu şi care mă îndeamnă la recunoștință pentru că nimic din ce am primit la bază (aer respirabil, apă curată la robinet, un corp şi minte funcționale, animăluţe şi o faună extraordinară care ne îmbogăţesc viaţa) nu trebuie luate de-a gata, şi că şansa de a mă bucura de ele mă şi obligă la a deveni mai responsabilă şi a da înapoi.
I: – Care sunt obiectivele personale în ceea ce privește locul tău în organizația Narada? Dar cele profesionale?
R.J: – Narada reprezintă pentru mine şansa de a mă reconecta la sufletul meu şi de a deveni un om mai bun, mai întreg care, tocmai, nu este scindat între viaţa profesională şi cea personală. Iar de când m-am alăturat organizației, zilnic primesc oportunitatea aceasta la fileu: fie că e vorba despre îmbrățișarea unei colege, despre o lecție de feminitate, empatie sau toleranţă, despre cum să îmi gestionez propriile trăiri, despre inspirație sau emoțiile de tristețe și bucurie trăite pe lângă beneficiarii noștri.
Obiectivul meu cheie la Narada este acela de a-mi pune experiența, energia şi entuziasmul în a construi proiecte minunate împreună cu oameni extraordinari care să ne ducă la îndeplinirea visului comun: şansa pentru fiecare copil la educația de care are nevoie pentru a crește la potențialul său maxim şi pentru a fi un membru înfloritor al societății şi un model pentru cei din jur.
Impactul trebuie să fie exponențial
I: – Rezultatele Narada în urma implicării în proiecte educaționale menite să aducă educația în secolul XXI sunt unele extraordinare. Ce îţi doreşti pentru anul acesta?
R.J: – Cea mai simplă întrebare: să ajungem la câţi mai mulți copii și profesori cu impact exponențial. Acest lucru este direct proporțional cu gradul de finanțare și de aceea le suntem profund recunoscători tuturor partenerilor și donatorilor care ne susțin în mod recurent, precum şi celor ce ni se vor alătura în acest an.
I: – Ce crezi că-i face pe oamenii de business să se alăture susținerii proiectelor în educație gândite de Narada?
R.J: – În primul rând, oamenii de business sunt primii care resimt nevoia urgentă de îmbunătățire a sistemului educaţional prin lipsa de candidați calificați pentru diversele roluri şi meserii. Chiar şi atunci când investesc resurse şi sume importante în trainingul angajaţilor, se confruntă cu imposibilitatea de retenţie: mulți dintre angajaţii deveniți productivi aleg să emigreze. În ceea ce privește Narada, ne spun că apreciază profesionalismul, inovația, conexiunea cu misiunea, agilitatea cu care ne abordăm proiectele și focusul pe rezultate.
Nevoile sunt prea multe
I: Din experiența de până acum, care sunt nevoile cele mai stringente ale școlilor din România? Dar ale sistemului educațional, în general?
R.J: – Din nefericire, discrepanțele sunt atât de mari de la o școală la alta, încât vedem situații critice la orice nivel al „piramidei de nevoi” – de la copiii care abandonează școala pentru că nu au susţinere financiară şi/sau nu înţeleg cum şcoala i-ar putea ajuta vreodată să ajungă să se autosusţină, la școli care au clase în care şuieră vântul pentru că nu au fost schimbate geamurile, la nevoi de rechizite, aparatură, tehnologie sau spații pentru sport; nevoi de competenţe specifice în gestionarea comportamentelor dăunătoare (ex. bullying) sau a situațiilor de integrare (ex. copii defavorizaţi).
În ceea ce privește sistemul, cea mai acută problemă este neorientarea către copil, competenţele şi progresul acestuia/acesteia. Astăzi, nu avem un sistem care să poată să evalueze nivelul de bază al unui copil, înclinațiile naturale și care să-l ajute să îşi traseze o traiectorie educațională potrivită lui/ei. Nu avem un sistem care să încurajeze şi să recompenseze progresul unui copil şi care să îl înzestreze cu competenţe măsurabile şi aplicabile în mediul din jur şi într-o viitoare meserie sau carieră.
I: – În afară de platformele lansate anul trecut: Naradix și HartaEdu, anul acesta ați oferit sprijin și pentru copiii ucraineni. În ce fel aţi ajutat la apariţia conflictului din Ucraina?
R.J: – Când zeci de mii de copii au părăsit tot ceea ce le era familiar, lăsând în urmă sunetul alarmei de război și pe mulți dintre cei dragi, trecând granița într-o țară a cărei limbi nu o vorbesc, ne-am dat seama că este nevoie de o intervenție mai amplă decât am experimentat până acum. În acelasi timp, a fost extraordinar să primim atâtea telefoane în care să fim întrebați: “cum putem ajuta? e grav ce se întâmplă”.
Astfel că, la Narada, ne-am orientat către o intervenție pe multiple paliere care a venit foarte natural prin parteneriatul cu Wellbeing Institute.
Pe de-o parte, ne-am orientat către a sprijini instituțiile de învățământ ce integrează acești copii. Încă din luna martie 2022, pe HartaEdu.ro, profesorii și directorii acestor instituții au putut crea alerte specifice legate de Ucraina. Am văzut aici situații ce necesitau extinderea spațiului fizic, materiale suplimentare la clase, precum și nevoi legate de traduceri, imersare în limbă sau sprijin psiho-terapeutic. Pe Naradix.ro/together, cu sprijinul partenerilor de la Welbeing Institute și programului Şcoala Încrederii, am găzduit o serie de cursuri, webinarii și materiale menite să adreseze nevoi legate de gestionarea traumei emoționale.
Ajutoarele și empatia lor
I: – Ce-a impresionat cel mai mult la partenerii care au venit în sprijinul Narada? Ne poţi da niște exemple concrete?R.J: – Nu cred că mi-ar ajunge o zi să povestesc, încerc să împărtăşesc cele mai recente exemple care îmi vin în minte.
În cadrul festivalului Sonoro, împreună cu BRD Groupe Société Générale şi Mastercard, am avut ocazia să adresăm cu publicul festivalului tema educației și a nevoii de a veni în sprijinul sistemului în contextul în care acest segment are nevoie mai mult ca oricând de unirea forţelor mai multor actori.
Zilele trecute mi s-a umplut sufletul de bucurie când am citit pe pagina noastră de Facebook felicitările primite în urma intervenţiei de la Școala Gimnazială Giubega din Dolj, unde 18 voluntari CEZ au lucrat umăr la umăr, împreună cu colegii noştri şi câţiva copii de la şcoală, la amenajarea curţii şcolii şi pregătirea pentru activităţi în aer liber. Poate părea puţin lucru pentru unii, dar pentru noi, profesorii care doresc să ajute din tot sufletul şi imaginile, trăirile şi vorbele copiilor bucuroşi că au putut da o mână de ajutor pentru şcoala lor şi că vor avea un spaţiu unde să se reconecteze unii la altii şi să se dezvolte fizic şi emoţional, reprezintă o împlinire ce ne motivează să mergem mai departe. Numai colaborarea cu CEZ România a făcută posibilă rezolvarea în acest an a 4 alerte de pe HartaEdu.ro cu impact asupra unui număr de 500 de elevi.
În ultimele aproximativ 8 luni peste 160 de alerte au fost rezolvate, graţie sprijinului continuu al partenerilor noştri. Mai sunt însă multe de rezolvat şi tot împreună cu partenerii noştri strategici (BRD, Mastercard, Nuclearelectrica, CEZ România şi Global Vision) ne consultăm şi ne uităm la cum putem să implementăm cele mai inovative soluţii care să ne permita să creştem impactul în şcolile din România şi printre copiii României.