Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu pentru jumătate de an, a explicat, în podcastul Hai România de pe canalul de Youtube EVZ Capital care sunt efectele Canalului Bâstroe asupra ecosistemului Deltei Dunării. Conform acestuia, situația se poate complica enorm dacă pânza freatică va scădea doar cu un metru, deoarece toată zona va deveni aridă, lucru observat și în albiile râurilor în zonele în care sunt deschise balastiere.
De asemenea, atunci când Canalul Bâstroe va deveni navigabil pentru navele mari, în zonă vor exista deversări de substanțe periculoase și deșeuri care vor duce la o degradare a diversității foarte pronunțată.
Efectele tragice ale adâncirii Canalului Bâstroe pentru Delta Dunării
Octavian Berceanu a transmis, în discuțiile cu Ionuț Cristache, că noul canal navigabil al Ucrainei, care ar fi fost gata încă de anul trecut, va produce o serie de efecte extrem de negative asupra ecosistemului sensibil din Delta Dunării. În primul rând, traficul naval va duce la o poluare în zonă lucru care va distruge diversitatea într-o zonă unică la nivel mondial.
„Noi trebuie să ne uităm ce înseamnă un trafic de nave de mare tonaj în zona respectivă. Nu vorbim doar de urmele lăsate în urma navelor. Vorbim de deversări de substanțe periculoase, vorbim de deversări de deșeuri, astea le vedem în largul portului Constanța. Vorbim de foarte multe lucruri care se aruncă. Pleacă deșeuri din România sau Ucraina care figurează că ajung în alte porturi din alte țări, dar de fapt la 60-70 de km sunt deversate în larg
Mai sunt și specialiști care spun că vom avea schimbarea migrațiilor speciilor de pești care sunt păcăliți de adâncimea acestui canal care se oprește cumva, pentru că nu va avea aceeași adâncime și pe partea superioară. Vom avea o degradare a diversității foarte pronunțată. Asta e o parte”, a explicat fostul șef al Gărzii de Mediu.
Apoi, din cauza adâncimii canalului în zona respectivă sunt șanse ca zona să devină aridă dacă pânza freatică va scădea și cu un metru, cu toate că Ucraina nu recunoaște acest lucru.
„A doua parte este că va seca cumva. Ucrainenii spun cumva că nu vor fi implicații vis-a-vis de nivelul apei. Dar toată lumea știe că în momentul în care te duci pe un râu cu balastiere a scăzut apa în puțuri. Pânza freatică coboară foarte mult. Aici e o zonă sensibilă. Dacă a scăzut pânza freatică cu doar un metru toată zona aia devine aridă.
Aluviunile sunt ca betonul, le spargi pur și simplu cu ciocanul. Nu mai sunt apte să susțină viața. Eu îi rog să meargă în teren și să meargă să verifice ce se întâmplă acolo în vară sau chiar în primăvara asta pentru că e o primăvară secetoasă. Să vadă efectele”, a mai spus fostul oficial.
Toată zona este patrimoniu UNESCO, iar România va avea pierderi financiare și de biodiversitate.
„Vorbim de un patrimoniu UNESCO, asta e particularitatea zonei. Noi în România nu dictăm pe patrimonii UNESCO. Că dăm noi o foicică de la minister în urma unor presiuni sau în urma unor înțelegeri cu ușile închise valorează 0 la nivel internațional și încalcă probabil și legislația internațională. Acest acord trebuie să fie guvernat de legislația internațională. Degeaba venim noi cu ceva pe masă când nu se încadrează în legislația mare care conservă patrimoniul UNESCO.
Există o culpă comună lucrările fiind făcute. Dar noi față de ceilalți am avut și avem niște pierderi, unele de biodiveristate, de dezvoltare locală și pierderi financiare. Am avut și vom avea pierderi, trebuia să fim mult mai deștepți”, a mai spus acesta.
De ce nu a intervenit România
Motivul pentru care România nu a intervenit mai devreme este destul de simplu pentru Octavian Berceanu, acesta spunând că funcționarii români sunt incompetenți.
„Eu îi bănuiesc de foarte multă incompetență. Am lucrat în instituțiile statului. La Garda de Mediu nu sunt în stare să gestioneze niște imagini simple pe Google Maps. Mulți funcționari nu sunt capabili să gestioneze informația și să strângă informații din surse libere”, a adăugat acesta.
Mai mult, gestul Ucrainei este unul culpabil, în ideea în care nu a discutat situația cu instituțiile internaționale.
„Din punctul meu este culpabil. Trebuia să aduci la cunoștință instituțiilor internaționale. E vărsarea Dunării, un teritoriu vast cu implicații la nivel internațional. În momentul în care ai niște implicații la nivel internațional și tu mergi pe sub radar pentru că ai niște vecini incapabili să gestioneze această problemă este o culpă”, a completat Octavian Berceanu.
Ce mai poate face România în prezent privind Canalul Bâstroe
Octavian Berceanu este sigur că Bâstroe va deveni un canal navigabil, deoarece Ucraina ar putea să nu se supună legislației internaționale.
„Eu cred că va deveni un canal navigabil că vrem sau că nu vrem pentru simplul fapt că Ucraina s-ar putea să nu se supună legislației internaționale fix în acest caz și să facă după voia ei și după nevoile pe care le are. Noi ar fi trebuit să jucăm mult mai bine cartea asta pentru că în cadrul războiului avem un cuvânt de spus. Noi suntem vecinii care îi ajutăm și ajutăm și o mare parte a populației. Milioane de oameni au traversat România”, a mai spus expertul.
Practic, ucrainenii vor face o alternativă de transport la canalul Sulina, după ce România nu a fost aptă să preia exporturile uriașe de cereale din Ucraina deoarece nu a făcut investiții la timp.
„Ucrainenii fac o alternativă a canalului Sulina, de transport marfă, pe care sub presiune o vor integra sub sistemul european de transport, dar noi am pierdut foarte mulți bani și oportunități. Vorbim de miliarde. Dacă am fi dezvoltat noi aceste unități de transport pe Constanța și Sulina, banii aceștia generau un profit pentru România. Dacă acum ai fi reușit să le transporți prin portul Constanța, ar fi devenit un hub la nivel regional și nu vorbim de Europa, vorbim de Asia, vorbim de Africa de Nord. În momentul în care avem un hub, alte țări vin și investesc în zona respectivă și dezvoltă. Poate au nevoie de a procesa cerealele respective, de a da un boom economiei locale. Asta am pierdut noi. Nu e prima oară când se întâmplă”, a mai spus Berceanu.
O capacitate precum Constanța ar fi putut să preia din exporturile de grâne de Ucraina de mulți ani de zile, spune Berceanu, mai ales că avem suprafețe enorme în zona Constanța care stau ca depozite de fier vechi. Acesta spune că ne-am ratat șansa, deoarece trebuia să facem pașii aceștia cu mulți ani în urmă pentru că ne aduceau un profit și începeam să contăm pe piață.
„Să fim și realiști, cum poți bloca acele lucrări sau acel trafic, căci traficul contează, poți să o faci doar dacă oferi o alternativă mai bună, la un cost mai mic. În momentul de față ce se întâmplă acolo nu oferă perspectiva unei dezvoltări foarte puternice pe transport. Încă nu am ajuns în punctul ăla. Dacă ai oferi o alternativă foarte bună pe Constanța și Sulina în momentul respectiv nu mai este viabil economic să intervină în zona respectivă. Noi nu suntem în stare să facem asta”, a mai transmis fostul șef al Gărzii de Mediu.
