Florin Postolachi a venit la podcast-ul HAI România și a discutat despre traumele suferite după Revolta de la Brașov din 15 noiembrie 1987. Fostul deputat este un exemplu destul de norocos, deoarece nu a fost condamnat. Însă mulți colegi de-ai săi nu au primit același tratament.
În cadrul discuției, Postolachi a relatat ororile prin care au trecut el și ceilalți dizidenți care au participat la curajoasa, dar prea timpuria revoltă din 15 noiembrie 1987. Băturți și înflămânziți, mulți au fost eliberați după o perioadă de timp. Însă nu toți.
„61 de muncitori au fost deportați. Noi am fost 3, am făcut toți același lucru. Maghiaru a luat 6 luni cu suspendare, Nașul a luat doi ani și șase luni, iar eu nimic. Asta nu am înțeles niciodată. Ce criterii au fost? Niciodată nu am știut”, se întreabă și acum Postolachi.
„Pe cei deportați, i-au izolat. Nu le-au permis familiilor. Nevasta trebuia ori să meargă cu el în deportare, să renunțe la rude, la familii, la casă, la tot, ori să divorțeze. Au fost cazuri în care au divorțat formal, dar s-au împăcat după. Am o persoană care avea 18 ani când l-au arestat, era căsătorit de 3 luni și au fost deportați împreună. În deportare ești urmărit, știau tot ce faci, trebuia să dai raportul săptămânal”.
Încurajați la ură
Societatea românească era încurajată de regim să contrazică în totalitate acțiunile revoluționarilor. „În general, se spunea că au făcut rău societății și partidului, tot au încercat să îi izoleze, ca oamenii să îi izoleze, dar nu au reușit. Au fost cazuri, mai ales în Harghita, Covasna, Mureș, s-au comportat parțial bine cu ei. Marea majoritate erau din Moldova. Nici nu s-ar fi întâmplat pe 15 noiembrie dacă nu era componenta aceasta moldovenească. Sigur vă spun, revolta au făcut-o moldovenii”, spune acesta.
Cu toate acestea, Postolachi nu s-a simțiti niciodată trădat de prieteni și de familie, iar el și ceilalți brașoveni erau venerați de societate. „Atunci era admirația la nivel național. Când eram în București, se dădea mâncare pe buletin, iar dacă vedea un bucureștean că suntem brașoveni, ne lăsau să mergem în stradă. Pe mașinile din Brașov scria Bravo! Sau Cinste! Toți brașovenii erau admirați pentru gestul acela”, a povestiti Postolachi.
Povestea revoltei a înconjurat Europa
Povestea revoltei de la 15 noiembrie a trecut de granițele țării noastre. Zeci de mii de europeni cereau milăă pentru muncitorii noștrii. „Au fost la Paris, la Londra, știu că profesorul Niculescu a strâns o arhivă din ziarele apărute în săptămâna aceea, a creat un ecou puternic în toată Europa, au ieșit toți în stradă, dar cei mai mulți au ieșit la Budapesta, 50 de mii de oameni. Au cerut să nu fim împușcați. Și am văzut și când eram parlamentar respectul maghiarilor pentru fapte de genul ăsta. În general, maghiarii sunt mai atenți la genul acesta de respect, la genul acesta de fapte”, spune Postolachi.
