Problema Canalului Bâstroe a readus în prim-plan cât de oportun este tratatul semnat cu Ucraina în perioada fostului președinte Emil Constantinescu. Prezent în podcastul HAI Live! de luni, 27 martie, fostul ministru de Externe din vremea respectivă, Adrian Severin, a dezvăluit negocierile de culise din spatele semnării controversatului tratat cu Kievul, în contextul în care România făcea pași importanți pentru aderarea în NATO.
Podcastul HAI România! de luni, moderat de jurnaliștii Dan Andronic și Robert Turcescu, l-a provocat pe fostul ministru de Externe să dea amănunte mai puțin știute despre controversatul tratat dintre România și Ucraina. Jurnalistul EVZ Robert Turcescu a reamintit acel context complicat al semnării sale și anume: „A fost considerat de unii un tratat al trădării naționale. Recunoșteam practic ceea ce fusese luat cu japca de fosta Uniune Sovietică (…)
Eram într-un moment în care se spunea că am putea intra în NATO, cu summit-ul ăla de la Madrid. Pare-se că administrația Constantinescu făcea niște eforturi majore la acel moment în încercarea noastră de a fi primiți la acel summit. Nu s-a întâmplat, e adevărat, dar totul era condiționat de semnarea acestui tratat. Au fost presiuni asupra diplomației românești? Americanii au apăsat pedala că altfel n-aveți nicio șansă? N-am intrat, chiar dacă era un tratat destul de defavorabil”, a observat Robert Turcescu.
SUA au făcut presiuni în favoarea semnării tratatului
În replică, fostul ministru de Externe a subliniat că, în realitate, s-au obținut puncte importante pe agenda diplomatică a României, în prezent ducându-se o campanie împotriva tratatului.
„Tratatul nu era deloc defavorabil. Cine vrea să afirme că e defavorabil trebuie să spună ce drepturi aveam înainte de semnarea lui și le-am pierdut. De asemenea, trebuie să spună ce drepturi n-am avut înainte de semnare și le-am câștigat. Numai făcând raportul acesta putem vorbi despre favorabil și nefavorabil.
Îmi pare bine că se discută subiectul ăsta (…) Vă spun, atâta propagandă negativă (n.red. – că tratatul este defavorabil României) are la origine un interes al unei puteri străine, care n-a dorit încheierea acestui tratat pentru că n-a vrut să rămână singura care are probleme de frontieră cu Ucraina. Da, au fost presiuni și nu numai din partea Statelor Unite, au fost presiuni și din partea Canadei și Poloniei. Trebuie să spun că noi nu am cedat acestor presiuni”, a subliniat fostul demnitar.
Fostul ambasador american a convins Ucraina să cedeze
Deși s-a discutat în mod repetat că acel acord ar fi defavorabil României, în realitate obiectivele țintite de țara noastră au fost bifate, a mai afirmat Adrian Severin. Cu concursul altor puteri, dar mai ales cu ajutorul ambasadorului SUA la București la acel moment, Alfred Moses.
„Ne-am făcut lista noastră de cereri care priveau platoul continental, drepturile minorităților, navigarea pe apele interioare ale Ucrainei și situația Ucrainei, multe. Am spus ambasadorului american de atunci, chiar la mine în birou: dacă dvs. America, în concepția dvs. legitimă privind arhitectura de securitate în Europa Centrală și de Est, doriți încheierea acestui tratat? Doriți normalizarea relațiilor noastre cu Ucraina? Mergeți și cereți-le dvs. ucrainenilor să accepte poziția noastră. Dacă nu mă credeți, căutați cartea de memorii a ambasadorului Alfred Moses la București în acel timp, în care el povestește acest episod. Luându-și aprobări, s-a dus la Kiev. Descrie acolo cum i-a determinat pe toți să accepte cererile noastre”.
Chestionat de jurnalistul Dan Andronic dacă Ucraina a semnat acel tratat, Adrian Severin a fost categoric: „Nu, aici este problema. În dreptul internațional în permanență dreptul și puterea sunt în concurență. Cine are posibilitatea și interesul încalcă tratatele. Slabe garanții, nu sunt garanții ca în dreptul intern (…)”, a afirmat fostul demnitar în podcastul HAI România de luni.
