Rusia este foarte aproape de o criză de mari proporții, care s-ar putea finaliza inclusiv cu destrămarea Federației, lucru ce ar duce la războaie grele și lungi de ani de zile. Totul depinde de doi jucători esențiali în acest război, mai ales pentru Putin: Lukashenko, liderul Belarusului, și Viktor Orban, premierul Ungariei, este de părere Tudor Păcuraru, colonel (r) SRI, specialist în analiza-sinteză a informațiilor clasificate.
Dacă Lukashenko ia decizia de a nu se implica în războiul din Ucraina după anunțarea alipirii provinciilor separiste de Rusia și un potențial atac asupra lor coordonat de militarii ucraineni, avem o sanșă să vedem sfârșitul acestui conflict, este de părere Tudor Păcuraru.
„Acum aștept reacția lui Lukashenko, dacă refuză să intre în război, să recunoască anexarea, probabil avem o șansă. Are multe de pierdut și multe de câștigat, e vulpoi vechi, e în politică din 1994. Putin va rămâne cu un singur aliat, Viktor Orban, ultimul soldat japonez. Dânsul pregătește un referendum privitor la sancțiunile economice împotriva Rusiei. Aud că vrea să mai introducă o întrebare: dacă poporul maghiar este de acord cu anexarea regiunilor din Ucraina.
Primește Ungaria Transcarpatia?
Pare că i s-a promis Transcarpatia, Ucraina de sud care a fost ocupată în WWII de Ungaria. Ar fi o evoluție gravă, stăm în două țări marginale: Ungaria, care din punct de vedere politic ar putea scufunda UE, și Belarus, care ar putea complica foarte mult situația. Importanța țărilor mici… nu este adevărat că istoria se scrie numai cu marile puteri, istoria se scrie și cu statele mici”, spune Tudor Păcuraru.
Lukashenko reprezintă un pilon central în strategia Rusiei. Odată cu anunțarea alipirii celor patru provincii separatiste din Ucraina, ele vor face parte din teritoriul Rusiei, iar orice atac asupra lor va rezulta într-un atac direct la adresa integrității și suveranității teritoriale ale țării, conform doctrinei lui Putin. Într-un astfel de caz, Belarus ar fi obligat să ajute Rusia, având în vedere tratatul militar pe care cele două țări îl au semnat. Putin joacă acum, conform analistului Tudor Păcuraru, cartea jocului psihologic, a războiului hibrid, a fricii. Tot din frică și-au închis finlandezii granița, tot din frică georgienii i-au pus pe rezerviști să semneze o declarație prin care admit că Rusia este stat agresor.
Frica guvernează relațiile internaționale din Europa
„Este o decizie dictată de teamă. Georgienii au recurs la o chestie amuzantă: i-au pus să semneze (pe cei care fug de mobilizare n.r.) o declarație că Rusia este stat agresor, declarație cu implicație juridică, ei îi pot da pe mâna Rusiei ca trădători. La toți le e frică că intră și Spetsnazul odată cu imigranții.
Putin are nevoie de o victorie, a încercat să intimideze UE cu exploziile submarine, eu nu cred că UE își va permite să cedeze în fața lor, Putin încearcă să intimideze prin jocul cu Gambitul Ucraina, Belarus, NATO și Sua. Nu cred că îi va ține. Va avea nevoie de o victorie rapidă. Finlanda, care nu e membră NATO, și Georgia care e singură pe lume, sunt ținte predilecte pentru o eventuală victorie rapidă, dar nici acolo nu va fi ușor. Celor două țări le este teamă”, este de părere colonelul SRI.
Impactul anexărilor. Ce vor spune rușii?
„Poporul rus se va bucura foarte mult. Anexarea Crimeei a costat aproximativ 20 de miliarde de dolari, podul, infrastructura și pensiile care trebuie plătite. Avem acum patru regiuni devastate în război, mai mari ca Portugalia, care vor trebui reconstruite.
Recunoști numai acele frontiere ale Rusiei recunoscute prin tratate internaționale. Mă aștept la suspendarea votului din Consiliul de Securitate al ONU. Dacă nu suspendă veto-ul Rusiei, Consiliul de Securitate și Națiunile Unite își vor pierde relevanța, practic Rusia a încălcat flagrant Carta ONU.”
