Infofinanciar > Esential > EXCLUSIV! Mai este folclorul românesc profitabil în 2022?
Esential

EXCLUSIV! Mai este folclorul românesc profitabil în 2022?

EXCLUSIV! Mai este folclorul românesc profitabil în 2022?
sursă foto: arhivă personală

Tradiționalul românesc, datinile, muzica și alte elemente ce țin de folclorul și cultura acestei țări se pare că revin în ceea ce reprezintă tendințele zilelor noastre. Unii tineri ascultă muzică inspirată din cântece populare, merg la târguri de specialitate, vizitează muzee și par a fi interesați de trecut, de rădăcinile acestui neam. Sunt doritori să afle mai multe. În acest context, unii se gândesc la deschiderea unor noi afaceri cu iz folcloric care se pot dovedi profitabile.

În prezent, diverse branduri abordează acest tip de strategie nișată, chiar dacă suntem în anul 2022, într-o eră a modernității și a tehnologiei. Sau unele afaceri mici intră pe piață chiar în acest mod, observând diversitatea tendințelor și aprecierea tradiționalului, fie că vorbim de haine, accesori, decorațiuni, produse alimentare, restaurante, destinații de vacanță etc.

Unele produse sau servicii sunt realizate pentru a acoperi o anumită necesitate umană, un anume scop și au o întrebuințare specifică, fixă. Pe de altă parte, ideea de tradițioinal poate însemnna un domeniu deschis, personalizat și care poate face față societății industriale și a anonimatului. Oameni din această arie de activitate se dovedesc a fi unii muncitori ce îndrăgesc ceea ce fac și reușesc astfel să se identifice în marea masă a industriei actuale aglomerate.

Pentru a vedea mai bine cum se desfășoară și cum merg astfel de afaceri, am stat de vorbă cu trei tineri antreprenori din România care, inspirați de tradițional, au pus bazele unor mici afaceri pentru a duce mai departea, în stilul caracteristic, o poveste folclorică.

Loredana Enache și un „BRÂU”

La aproape doi ani de la lansarea pe piață, Loredana se declară mulțumită de eforturile depuse în această perioadă și este mândră de rezultatele obținute. Ideea inițială a fost una simplă: o borsetă care să aibă ca suport un brâu tradițional țesut la un război calsic. Cu un astfel de brâu luat dintr-un târg de meșteșugari de la Mănăstrirea Voroneț și cu o bucată de piele naturală de la un artist marochiner din județul Suceava, Loredana ținea în mână primul prototip al afacerii sale.

Proces BRÂU

Proces BRÂU

„Sunt fană a folclorului și cred că atunci când cumpărăm un produs inspirat din tradițiile noastre, ducem moștenirea mai departe și nu o lăsăm să piardă”, spune Loredana Enache. Aceasta pune accestul pe termenii de pasiune și plăcere atunci când cineva dorește să înceapă o afacere și este de părere că astfel se trece mai ușor peste ceea înseamnă impedimente. „Faptul că am ajuns în puncul ăsta arată că se poate. Este nevoie de organizare și determinare. Eu sunt arhitect de meserie, iar după merg la atelier și mă focusez pe ce am de făcut pentru BRÂU. Eu mă ocup de design, de promovare, eu împachetaez, mă asigur de livrare și de facurare… Eu mă ocup de tot”, ne-a povestit antreprenoarea.

Loredana spune că a observat o tendință a întoarcerii spre rădăcini, spre ceea ce înseamnă identitate națioanlă și că există foarte multe branduri mici pe care le urmărește și au aceași inspirație. Aceasta apreiază faptul că unii țin la această moștenire a noastră și încearcă să nu o piardă și se folosesc în acest scop de reinventare.

Borsetele și gențile inspirate din folclor ale Loredanei Enache, care reprezintă totuși o categorie nișată de produse, au trezit curiozități și interes în rândul unora. „Ideea în sine, faptul că am pus o piesă de port tradițional pe o borsetă, care este destul de modernă, a fost elementul surpriză, elementul de wow care i-a atras pe oameni”, afrimă antrepenoarea.

Proces borsetă

Proces borsetă

Afacerea „BRÂU” a început să fie una profitabilă la un an distanță față de inființarea proiectului. Fondatoarea se declară surpinsă să vadă cât de mulți i-au apreciat munca într-un timp atât de scurt, raportant la capacitățile sale inițiale: „Am avut norocul principiului <Oraș mic, mese puține>, iar la început, mulți au aflat de produsele mele prin intermediul prietenilor, cunoștințelor și așa mai departe. Am fost încântată să aflu chiar înainte de a scoate un nou model la vânzare că deja exista interes și că lumea voia să-l aibă. Asta m-a încântat foarte mult!”

Loredana dorește ca mica ei afacere, care este încă la început, să devină una prolifică în viitor. Este încrezătoare în capacitatea produselor ei moderne de inspirație folclorică de a atrage cât mai multe aprecieri și să devină populare.

„ȘEZI” pe scaunele Octaviei și ale lui Lucian Loiș

Povestea acestui brand este exemplul perfect că ideile bune pot apărea de oriunde. Pe când studiau Arhitectura la Cluj în urmă cu opt ani, bunica Octaviei, doamna Petrana, le-a propus să realizeze două scaune inspirate de modelele tradiționale pentru o pereche de miri. Iar astfel, cei doi au pus bazele ideii unei afaceri prin care să aducă simbolurile populare din trecut pe obiecte de mobilier contemporan, din lemn masiv.

Octavian în atelier

Lucian în atelier

„La început au fost două scaune pe care le-am oferit cadou de nuntă unor prieteni dragi. Ei le-au făcut poze faine, noi le-am pus pe internet. Nu știam că vom urma acest drum, noi doar am experimentat, aveam în minte doar acest proiect”, ne-au spus Octavia și Lucian. Iar de aici, a început ceea ce urma să se numească mai târziu „ȘEZI”, o mică afacere pe care au gestionat-o greoi pe urma cererii mari care a început să vină: „De atunci a început distracția. Lucram mult, câștigam puțin, dar eram foarte încântați. Procesul de creație este lung și a fost greu să găsim un echilibru care să facă afacerea să funcționeze”.

Un moment important în evoluția „ȘEZI” e marcat de participarea pentru crearea unui design de ceas ediție limitată. Apoi au urmat diferite colaborări cu câteva firme internaționale din industria ceasornicăriei. Astfel, cei doi au descoperit pasiunea pentru arta în miniatură de pe cadranul ceasurilor de colecție, cu inspirație din folclor, cu simboluri românești.

Masă sculptată în lemt ȘEZI

Proiectul Bloom the World

Din punct de vedere al materialelor, cele mai multe produse sunt realizate din lemn, iar cei doi spun că au ales astfel pentru căldura și naturalețea acestuia: „Arhitectura lemnului păstrează mărturii valoroase ale culturii materiale și spirituale autohtone, reflectă capacitatea creatoare a meșterilor și dragostea lor pentru frumos”.

Numeroși cumpărători s-au îndreptat în acest fel către astfel de produse când vine vorba de decorarea locuințelor, către produse din materiale durabile și de bună calitate, în detrimentul obiectelor de mobilier de masă din actualitate, în detrimentul liniilor dure, al construcțiilor simple, al culorilor banale și al compoziției neglijabile. „Oamenii au nevoie de o resuscitare, că prea mult ne-am dus în direcția artificială. Se pierd rădăcinile, imaginile, tezaurul, clădirile, trebuie să facem ceva. Noi avem sute de produse personalizate și nu ne oprim aici”, sunt de părere Octavia și Lucian.

Aceștia folosesc ideea de „tradițional”, îmbinată cu aspirațiile prezentului și cu viziune pentru viitor. Susțin că această combinație este una profitabilă, dar este și greu, ca orice lucru făcut pasiune. Căci doar așa au reușit să treacă peste taxele impuse de statul român, care sunt tot în creștere, și în fața marilor magazine cu produse chinezești. „Ziua șlefuiam, lăcuiam mobilier, după-amiază până noaptea târiu lucram la concepte și planșe de execuție”.

În prezent, cei doi se focusează pe extinderea brandului. Afacerea se va dezvolta, spun ei, în sensul atelierelor pentru copii și adulți și, de asemenea Octavia și Lucian pregătesc un showroom tip muzeu unde vor fi expuse produsele „ȘEZI”. Aceștia merg astfel pe un principiu clasic al lui Psihotrop: „Dacă vrei să fii-n istorie, cineva tre’ s-o continue”.

Arta „ABO”, unde tradiționalul se împleteșe cu modernul și reveria

Artista Bianca Olimpia Abăcioaei și-a expus prima dată lucrările la o galerie de artă în București, acum câțiva ani când încă era studentă la arhitectură. Lucrările sale inspirate din folclorul românesc au fost foarte apreciate și o mare parte dintre ele s-au vândut. Acestă expoziție a reprezentat un start în dezvoltarea ulterioară a brandului său, ABO.

participare târg de design ABO

participare târg de design ABO

„Am participat cu o serie de ilustrații grafice ce înfățișau personaje feminine inspirate din imaginea Reginei Maria a României, pe care le-am descris ca regine aducătoare de pace, frumusețe și iubire”, ne povestește Olimpia.

Aceasta și-a urmat pasiunea pentru artă și a continuat să creeze lucrări inspirate din tradiția românească. „Întodeauna m-a fascinat arhitectura vernaculară și vechea lume a satului românesc, pe care o percep în contemporan ca pe o lume ancestrală de basm, o lume a visului, astfel straiele țăranului român au fost o inspirație în crearea personajelor care să poarte o amprentă românească”, spune artista.

Pentru dezvoltarea afacerii sale, Olimpia, pe lângă ilustrații grafice în tuș pe hârtie, pe care le vinde fie sub formă de tablouri înramate sau printuri de artă, acesta a realizat și o colecție de bluze și tricouri cu desenele sale. De asemenea regăsim ilustrațiile sale și pe diverse produse, precum etichetele unor sticle de vin.

Chiar dacă nu este sursa sa principală de venit, Olimpia este încântată de parcursul micii sale afaceri, și își dorește să dezvolte cât mai mult brandul său. Astfel, antreprenoarea participă la diverse expoziții și târguri de artă și design pentru a-și promova și vinde creațiile. De asemenea, se focusează și pe promovarea în social media și prin intermediul shopului său online.

tricou design ABO

tricou design ABO

Alte teme pe care le abordează artista în arta sa sunt creația umană, a universului și strănsa legătură dintrer om și natura, dintre divin și teluric. Ceea ce tinde să atragă mai mult publicul sunt lucrările sale inspirată din folclor, pentru că așa cum ne spune și ea, există o predilecție pentru întoarcerea către origine, către autentic și pentru promovarea specificului românesc.

Olimpia, ne-a povestit faptul că a participat și la expoziți de artă în străinătate, unde lucrările sale au fost apreciate pentru modul original și specific de introducere a elementelor ce țin de tradiția românească. „Deși nu este ușor să vinzi artă pentru că arta nu este o necesitate pentru oricine, aprecierea din partea celorlalți este o confirmare și o încurajare pentru mine, să merg mai departe cu afacerea mea”, ne-a mai spus antreprenoarea.

Am întrebat-o pe Bianca Olimpia ce sfaturi are pentru tinerii artiști care doresc să pornească în România o afacere plecând de la pasiunile lor : „Îi incurajez să își urmeze visul și să încerce să creeze din pasiunile lor un businesss pentru că asta îți aduce împlinire și bucurie pe termen lung. Răbdarea, munca și dorința continuă de cunoaștere sunt necesare în dezvoltarea unei afaceri”.