Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a fost prezent marți, 31 ianuarie, în podcastul Hai România, acolo unde a discutat cu jurnaliştii Robert Turcescu şi Mirel Curea despre avertismentul celebrului expert american George Friedman cu privire la faptul că planeta se confruntă în prezent cu o serie de crize economice transnaţionale care pun în pericol planeta.
Potrivit lui Friedman, rezolvarea acestor crize transnaționale „va genera consecințe politice în interiorul țărilor și între ele, iar acest fenomen se va intensifica în 2023”. Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a fost invitatul jurnaliştilor Robert Turcescu şi Mirel Curea în cadrul unei ediții a podcastului HAI România dedicată crizei economice mondiale.
În opinia lui Mihai Daraban, prognozele avansate de Friedman, dar și de alți cunoscuți analiști economici, trebuie considerate cu prudență și în contextul fiecărei țări. De la nivelul funcției pe care o deține, acesta a subliniat că România are niște atuuri puternice chiar și în cazul unei recesiuni mondiale.
Energia, asul din mânecă al României
Președintele CCIR apreciază că statul ar trebui să se focuseze pe dezvoltarea pieței de energie, o resursă tot mai importantă la nivel macroeconomic mondial și cu mare potențial pe termen mediu și lung.
„Suntem mai optimiști. Cifrele și tendințele economice arată altceva. Până și cei de la FMI și independent de ei Golden Sachs, nu se așteaptă la recesiune. Recesiunile în general vin pe un fond de autosuficiență, de stabilitate, în care nu mai ai niciun challenge. Challenge-ul pe care îl vom avea în următorii ani va fi cu energia, toți vom lupta pentru energie mai ieftină. Și la noi a început, e o efervescență în a-ți pune panouri (…)”, a argumentat președintele CCIR la podcastul Hai România.
Mihai Daraban: Zona industrială ține foarte bine economia
Invitatul a enumerat, la invitația gazdelor emisiunii, principalele atuuri care îi pot asigura țării noastre suport în fața unei eventuale recesiuni planetare. „Zona industrială ține foarte bine economia. (…) Sunt optimist pentru că suntem o economie de sub-contractori. Când o să văd că Mercedes e în colaps, Volkswagen, Audi în colaps, Pirelli, Michelin, atunci îmi fac griji pentru că noi lucrăm pentru ei. Uitați-vă în industria auto, Dacia cu Fordul la un loc angajează 20.000 de oameni. În industria auto din România lucrează 206.000 de oameni (…), a explicat Mihai Daraban.
Industria alimentară „poate crește pe orizontală”, a mai opinat acesta în studioul EVZ-Capital.
În viziunea expertului, statul ar trebui să scoată Roșia Montană de sub patrimoniul UNESCO. Din păcate însă, avertizează Mihai Daraban, sunt organizații foarte vocale și bine finanțate pentru a împiedica deschiderea de hidrocentrale cum este cazul la Livezeni sau cazul Roșia Montană, dar și extracția petrolului de la Marea Neagră.
Roșia Montană, introdusă pe lista UNESCO în 2021
UNESCO a introdus Roşia Montană pe lista obiectivelor protejate mondiale în luna iulie 2021. Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a confirmat – fără amendamente sau comentarii suplimentare – recomandarea Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor privind înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol. UNESCO recomandă experților să facă o vizită în zonă, pentru recomandări și controale, astfel încât „să fie întreruptă cât mai rapid autorizația pentru exploatare minieră”.
Specialiștii care au analizat dosarul sunt de acord că situl „Peisajul cultural minier Roșia Montană reprezintă cel mai mare și relevant exemplu de minerit subteran aurifer din lume, datând din perioada ocupației romane a Daciei”.
Roșia Montană s-a alăturat astfel altor obiective din România care fac parte din patrimoniul cultural universal: Delta Dunării, bisericile din nordul Moldovei și cele de lemn din Maramureș, satele cu biserici fortificate din Transilvania, centrul istoric din Sighișoara sau cetățile dacice din munții Orăștiei.
