Franța a luat foc la propriu și la figurat, în frunte cu Orașul Luminilor, Parisul. Corespondenta EVZ la Paris, jurnalista Marcela Feraru, a relatat luni, 27 martie, în podcastul HAI România!, care sunt principalele nemulțumiri ale francezilor care au luat străzile cu asalt. În prezent, munți de gunoaie au rămas pe străzi neridicate de zile întregi. Podcastul HAI România! de luni, moderat de jurnaliștii Dan Andronic și Robert Turcescu, a fost dedicat celor mai recente proteste din Franța, care amenință serios regimul Macron.
Jurnalista Marcela Feraru a relatat, în podcastul HAI Live! de luni, direct din capitala Franței, că starea de nemulțumire a francezilor ieșiți în stradă pentru a protesta contra noii legi a pensiilor este extrem de vizibilă. Scânteia a fost noul proiect de creștere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, însă între timp mișcările de stradă au atins cote inimaginabile până acum ceva vreme. Parisul arată haotic, pare copleșit de gunoaie și de incendii, iar starea de spirit de la fața locului este de-a dreptul explozivă, a comentat corespondenta EVZ-Capital de la Paris.
Orașul Luminilor sau Orașul Gunoaielor?
„Există anumite arondismente în care primarii au decis să angajeze firme private să ia gunoaiele măcar de pe străzile principale. Bineînțeles că greviștii au spus că e anticonstituțional pentru că asta înseamnă spargere de grevă. Gunoaiele sunt în continuare cât casa. E un pericol pentru că manifestanții le folosesc fie ca proiectile – sunt sticle sau obiecte contondente care sunt uneori aruncate-, fie să provoace incendii”, a afirmat Marcela Feraru în podcastul de luni.
Jurnalista rezidentă în Franța a mai relatat și un episod inedit din cele aproape două săptămâni de proteste: apariția a o mie de black block, militanți anarhiști care au participat la o demonstrație a unor fermieri francezi din provincie. Black block este o tactică utilizată de grupuri de protestatari care poartă haine negre, eșarfe negre și accesorii de de protecție a feței. Îmbrăcămintea este folosită pentru a ascunde identitatea purtătorilor și pentru a împiedica urmărirea penală.
„Spitalele sunt pline acum”
„A fost un lucru absolut nemaivăzut aici o manifestație undeva la țară organizată de agricultori. Ei spun că li se pompează pânza freatică, au fost 6000 de manifestanți, între care o mie de Black Block. A fost cea mai cruntă bătălie între jandarmi și black block care s-a văzut vreodată. Bineînțeles că spitalele sunt pline acum”.
Invitata în studioul EVZ-Capital se teme de o recrudescență a violenței provocată de aceste grupări de anarhiști.
„Black Block au invadat Parisul. Sunt cei îmbrăcați în negru cu cagule pe față, pe care nu-i poți identifica. Au arătat jandarmii ieri, vin cu securi, cu cuțite, au toți un mic rucsac în spate. S-au adunat din toată Europa. Cuvântul de ordine pe rețelele sociale era <Venim, ardem, omorâm>. Ideea lor e să se bată cu polițiștii și dacă se poate chiar să-i ucidă, este cuvântul de ordine”, a mai subliniat Marcela Feraru.
Totuși, aceasta crede că președintele Macron va reușit să depășească această criză turbulentă. „Macron nu va ceda. În alocuțiunea de săptămâna trecută a spus că nu a fost ales ca să fie popular. E ultimul lui mandat, depinde cine cedează nervos primul. La manifestații sunt din ce în ce mai puțini manifestanți, dar din ce în ce mai violenți”, a continuat jurnalista.
Jurnalistul Dan Andronic a conchis că aceste proteste, dar și altele care au loc în diferite zone ale lumii (Israel, Germania, Grecia) vizează o criză a fundamentului politic. „De la Miterrand încoace Franța nu a mai avut un președinte puternic”, a observat Dan Andronic. „În general nivelul politic a scăzut”, a replicat interlocutoarea sa în podcastul de luni.
Parisul, cuprins de flăcări
Orașul Luminilor e cuprins de flăcări, sufocat până la refuz de gunoaie şi plin de protestatari care îi cer socoteală președintelui Emmanuel Macron. Invitata jurnaliștilor Robert Turcescu li Dan Andronic, jurnalista Marcela Feraru, a dat detalii de la fața locului în legătură cu această perioadă turbulentă din istoria Franței.
Jurnalista a subliniat că legea pe care francezii o contestă masiv în stradă, în marile orașe din Hexagon, se referă la creșterea legală a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. De menționat că vârsta minimă de pensionare de 62 de ani este una dintre cele mai scăzute din Europa. Doar 3 țări din lume au această limită de vârstă: Franța, Suedia și SUA.
„Eu, de exemplu, nu o să pot niciodată să lucrez doar până la 62 de ani. Nu poți să pleci înainte de vârsta minimă de pensionare sau poți să pleci, dar atunci ți se iau bani din pensie. Există niște pensii speciale și aici, primul articol al legii care se dezbate acum este eliminarea pensiilor speciale, dar nu e vorba nici de militari, nici de magistrați. De exemplu conducătorii de trenuri sau cei care aveau tot felul de beneficii, spre exemplu prima de cărbune. Sunt tot soiul de categorii sociale cu tot felul de prime, acestea sunt regimurile speciale. Unele dintre ele s-au eliminat, altele vrea să le elimine Macron acum. Primul articol a trecut fără mari probleme, lumea s-a împiedicat la vârsta de pensionare”.
O formă de pensie garantată de statul francez este pensia minimă obligatorie de 900 de euro, a mai afirmat corespondenta EVZ în Franța. Aceasta urmează să crească la 1200 de euro. „Sunt pensionari care au lucrat 1,2,3 ani și au o pensie de 300-500 de euro. Au minimum vieillesse, adică o pensie minimă de bătrânețe care se ridică acum spre 900 de euro. O persoană care a lucrat măcar câțiva ani primește această pensie. Dacă legea va trece, pensia minimă va fi de 1200 de euro”.
„S-a cheltuit foarte mult atunci și lumea a profitat”
Marcela Feraru a mai observat că începând din perioada pandemiei și până în prezent, francezii au beneficiat cu generozitate de ajutoare de la stat, deși unii nu aveau nevoie.
„Comercianții au suferit mai puțin aici decât în altă parte. În pandemie Macron a spus <Protejăm indiferent cât costă>. S-au dat ajutoare inclusiv pe care nu le cereai. Eu de exemplu am primit ajutor pentru încălzire, 100 de euro, nici măcar nu i-am cerut. Toți angajații au fost trimiși în șomaj tehnic și banii au fost plătiți de către stat. S-a cheltuit foarte mult atunci și lumea a profitat”, a mai declarat Marcela Feraru în podcastul de luni:
