Podcastul Evz Play, găzduit de Ionuț Cristache, l-a avut ca invitat pe fostul șef al SIE, Silviu Predoiu. Temele de actualitate au intrat sub lupa analitică a celor doi interlocutori, atât din perspectiva jurnalistică a lui Cristache cât și din perspectiva procedurală, prin care, serviciile de inteligență ale României au abordat chestiunea aderării României în spațiul Schengen, explicată de Predoiu.
Dezbaterea celor doi a pornit de la întrebarea ridicată de Cristache, prin care, jurnalistul și-a chestionat interlocutorul cu privire la marja de răspundere a serviciilor. Confruntat cu această întrebare, Predoiu a clarificat direcțiile acțiune a serviciilor implicate fiind vorba de SRI (Serviciul Român de Informații) și SIE (Serviciul de Informații Externe).
Rolu Serviciilor de Inteligență
Singurul numitor comun al celor două instituții este centrat în jurul intereselor României. De exemplu SRI nu are competențe externe „conform legislației nu, n-au competențe în exterior, în interior și-a făcut treaba, spre exemplu SIE a avut un rol excepțional, implementarea măsurilor Schengen în ambasade. Din punct de vedere al informării SRI nu are competențe în direcția asta”, a precizat Silviu Predoiu. Altfel spus, SRI-ul este exonerat de orice suspiciune de vinovăție care ar plana asupra instituției.
Cât despre misiunea instituției pe care a condus-o, Predoiu a punctat faptul că răspunderea SIE nu este aceea de a veni în fața Comisiilor Parlamentare cu soluții, Serviciul de Informații Externe are sarcina de a informa.„Nu ocolesc subiectul, nu avem datele. Serviciile oferă informări, nu soluții. Din experiența mea anterioară am avut multe situații în care opinia publică a întrebat ce au făcut serviciile. SIE este pregătit să obțină informații secrete anticipative cu privire la interesele României. SIE trebuie să informeze decidentul”.
Pentru atingerea obiectivelor, adaugă Predoiu, se face„ un efort de documentare dublat de un efort analitic. Se iau toți vectorii toți membrii UE se face o hartă a intereselor, care sunt posibilitățile ca statul X să aibă o poziție negativă, se face un calcul de probabilitati.”
”Hoțul strigă hoții”
Odată colectate datele, informațiile sunt trimise mai departe instituțiilor răspunzătoare. Pe scurt, linia discursivă a politicienilor, atrage atenția fostul șef SIE, nu ar fi trebuit să fie constituită dintr-o retorică de blamare a Austriei sau Olandei „Se face o scară și se găsesc elementele de risc, poți să spui că Austria are alegeri, iar partidul de guvernare are probleme. În cei 11 ani de când ne jucăm de-a Schengen s-au opus pe rând, Germania, Franța, deci se face un efort analitic și se stabilesc principalii vectori care trebuie supravegheati.
Mi s-a părut că cu câteva zile înainte (n.r. oficialii austrieci), au făcut o vizită în Croația, după care Croatia a anunță că va lipi la țeava de gaze Austria și Germania. Puteai să spui că șansele sunt extrem de reduse, e un context păcătos pe care l-am citit într-o cheie favorabilă nouă, superficial, nepricepuți”.
Explicațiile lui Predoiu nu se limitează doar la a cataloga clasa politică de la București ca fiind incapabilă, aceștia nefiind în stare să citească o notă a serviciilor. Pe principiul hoțul strigă hoții, invitatul lui Cristache afirmă că ai noștri aleși „ Au confundat semnalele primite. Aveam nevoie de o victorie care să-i legitimeze și să-i așeze acolo unde trebuie. Este cazul să căutăm vinovații. Jocul este să-ți aperi interesele. Trebuie să avem un discurs clar, demn, răspicat. Toate acestea își pierd semnificația fără obiective. Îl vedeți pe Ciucă capabil, pe Ciolacu?”
