Infofinanciar > Info > Există risc de blackout în România? Explicațiile lui Virgil Popescu
Info

Există risc de blackout în România? Explicațiile lui Virgil Popescu

Blackout, Sursă foto: Antena 3
sursa foto: arhiva companiei

Virgil Popescu liniștește românii cu privire la riscul de blackout. Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, a declarat că nu există pericol de blackout în România. El a subliniat că cei care afirmă contrariul au intenția de a crea panică și de a menține prețurile ridicate. Aceleași asigurări au fost oferite și de actualul ministru al Energiei, Sebastian Burduja.

„740 milioane de euro pentru energie regenerabilă, producție și capacități de stocare a energiei în România! Suma fiind asigurată din fonduri din PNRR, prevăzută în program de la bun început, strategic, în timpul mandatului meu de ministru al Energiei”, a scris fostul ministru, joi, pe Facebook.

Există risc de blackout în România?

„Celor care aduc în discuție riscul de avea un blackout în această perioadă precizez răspicat: Nu există risc de blackout, iar cine susține asta este interesat doar să creeze panică, și să creeze condițiile pentru a ține prețurile sus și a specula pe piața de energie‼️. Poate nu ar fi rău dacă cineva ar începe să investigheze, cu celeritate, speculațiile pe piață în această perioadă!

Până atunci haideți să dăm drumul la aerul condiționat (cu sau fără intermitențe), să ne liniștim și să analizăm lucrurile pe rând.

1. Extinderea capacităților de stocare a energiei a fost una din prioritățile mandatului meu de ministru al Energiei. În componenta dedicată energiei, din PNRR, am prevăzut de la bun început fonduri dedicate noilor capacități de stocare a energiei, precum și de producere/asamblare și reciclare a bateriilor, cu un buget de 280 milioane de euro.

2. ⁠În apelul de proiecte pentru SCHEMA de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investițiilor destinate instalării de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară, în valoare de 460 milioane de euro, am încurajat și montarea de capacități de stocare, oferind aplicanților punctaj suplimentar, în etapa de evaluare.

România dispune de o capacitate semnificativă de proiecte de energie regenerabilă și de stocare

3. Capacitatea totală a proiectelor, de energie regenerabilă, depuse și eligibile, este de 1.8 GW, adică mai mare decât viitoarele reactoare 3 și 4 de la Cernavodă. Iar pentru cele de stocaj este de 1.8 GWh. Și ca să fac și aici o comparație, capacitatea este aproape dublă față de viitorul proiect Tarnița – Lăpușești.

4. ⁠Strategia a fost mereu pregătită să cuprindă măsuri integrate pentru a acoperi punctele slabe ale sistemului energetic din țara noastră, pentru a putea să ne atingem obiectivul independenței energetice.

5. ⁠ ⁠Avem o problemă la Administrația Fondului pentru Mediu pe care am semnalat-o, pentru că programele destinate prosumatorilor (cetățeni) trebuie modificate pentru a include și capacități de stocare! Deși am semnalat acest lucru, până în prezent nu s-a întâmplat nimic și consecințele se văd.

6. Am încredere în puterea de echilibrare a sistemului, chiar și cu ultimele ”șocuri” de preț. Dar mă simt nevoit să insist: fără accelerarea proiectelor macro de energie, din surse nucleare și pe gaz care pot funcționa în bandă, riscăm să avem aceleași discuții în fiecare perioadă când avem vârf de consum.

Sebastian Burduja ne cere să rămânem calmi

Sebastian Burduja, actualul ministru al Energiei le cere tuturor românilor „să aibă un simț de răspundere, pentru că nu sunt motive de panică. Nu există motive de a ne teme de pene de curent generalizate, de blackout, sau alte scenarii vehiculate în spaţiul public. Fac un apel către toţi cei din spaţiul public să aibă un simţ de răspundere, să nu alarmeze românii, pentru că nu sunt motive de panică. Există avarii locale, suntem la curent, operatorii de distribuţie au intervenit prompt, sunt reacţii corecte, în teren”, a precizat el.

Conform acestuia, consumatorii critici, cum ar fi spitalele, trebuie să aibă generatoare, așa cum stipulează legea.

„Acolo unde nu merg, trebuie căutaţi şi pedepsiţi cei vinovaţi. Rolul şi răspunderea aparţin spitalelor în primul rând”, a arătat Sebastian Burduja, potrivit DailyBusiness.