Expertul Băncii Mondiale, Allana Simpson, susține că România se numără printre statele membre UE cu cel mai mare risc de cutremur. Specialistul estimează că un seism de magnitudinea celui din 1977 ar provoca mii de răniţi și pagube economice de ordinul zecilor de miliarde de euro.
„O repetare a cutremurului din 1977 ar fi devastatoare, pentru că mai mult de 75% din populaţie (65% din populaţia din mediul urban) se află în zone cu un risc seismic ridicat. La fel ca şi pentru 45% din serviciile critice de transport, energie, aprovizionare cu apă şi comunicaţii. Mai mult, 60-75% din activele fixe ale României, care au o contribuţie de 70-80% la Produsul Intern Brut, sunt amplasate în zone seismice”, a explicat Allana Simpson, coordonator regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa şi Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale.
Expertul BM susține că România este una dintre cele mai expuse țări din Uniunea Europeană la riscul seismic: „Cercetătorii şi inginerii estimează că o repetare a cutremurului din 1977 ar putea provoca pagube economice de ordinul zecilor de miliarde de euro, mai multe mii de răniţi şi posibil sute de mii de persoane fără locuinţă. România este una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană, cu sute de vieţi pierdute şi zeci de mii de clădiri avariate în cutremure în ultimii 200 de ani. În fiecare din ultimele cinci secole au fost, în medie, două cutremure cu magnitudinea mai mare de 7 şi cinci cutremure după anul 1802 cu magnitudinea de peste 7,5”, a subliniat coordonatorul BM.
Potrivit acestuia, prognozele arată că daunele produse de un seism de amploare clădirilor şi infrastructurii publice s-ar putea resimţi în întreaga ţară, pe un arc care începe la Iaşi, trece prin Focşani, Bucureşti şi ajunge până la graniţa de sud.
Guvernul trebuie să prioritizeze măsurile de consolidare
Allana Simpson susține că măsurile cele mai importante pe care România le poate aplica sunt prevenţia şi pregătirea: „Fiecare cetăţean ar trebui să ştie ce să facă în caz de cutremur, cum să îşi pregătească familia cu truse şi provizii de urgenţă şi de unde să afle mai multe informaţii. De asemenea, este important să vă cunoaşteţi comunitatea şi să identificaţi cele mai vulnerabile persoane care ar putea avea nevoie de sprijin, cum ar fi persoanele în vârstă sau persoanele cu dizabilităţi.”
Pentru ca măsurile să dea rezultate, trebuie ca autorităţile locale şi naţionale să identifice și prioritizeze clădirile şi infrastructura care trebuie consolidate. „Investiţiile în capacitatea de răspuns la situaţii de urgenţă şi în clădiri sigure sunt un prim pas vital, pe lângă creşterea gradului de conştientizare în rândul opiniei publice. Banca Mondială are în prezent un portofoliu în România în cadrul căruia implementează trei proiecte cu agenţii din subordinea Ministerului de Interne pentru a sprijini capacitatea de răspuns prin investiţii în clădiri critice vulnerabile precum cele unde se acordă primul ajutor”, a explicat expertul BM.
Simpson a dat ca exemplu proiectul „Şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile”, început anul trecut și implementat de Ministerul Educaţiei. Proiectul urmărește modernizarea sau reconstrucţia școlilor vulnerabile din România. „Aţi văzut acum în Turcia cât de importante sunt modernizarea şi consolidarea acestui tip de clădiri, în condiţiile în care şcolile care au fost construite în cadrul unui proiect implementat de Banca Mondială în zonele afectate de cutremur au fost neafectate şi sunt utilizate acum ca adăposturi”, a explicat coordonatorul regional pentru gestionarea riscului de dezastre.
Normele în construcții din România sunt aliniate la standardele UE
Expertul BM a precizat că problema fondurilor alocate de autorităţile române pentru consolidarea clădirilor şi a obţinerii de finanţare europeană pentru astfel de proiecte reprezintă „o provocare uriaşă şi costisitoare, însă una care nu poate fi ignorată dacă vrem să protejăm vieţile oamenilor, mijloacele de trai, activele şi economia. Există oportunităţi pentru a adopta abordări integrate privind îmbunătăţirea rezistenţei la cutremur a clădirilor, eficienţa energetică, energiile regenerabile, siguranţa la incendii şi modernizarea generală şi asta înseamnă că costurile reale scad proporţional cu beneficiile masive aduse societăţii”, a mai precizat Allana Simpson.
Coordonatorul regional al Băncii Mondiale a menționat că reglementările şi normele în construcţii din România în ceea ce priveşte siguranţa clădirilor construite sunt conforme cu standardele din UE. „Reglementările şi normele în construcţii din România sunt aliniate la standardele din UE şi există multe măsuri în vigoare pentru a asigura respectarea acestor norme în construcţii. Dacă există orice informaţii care sugerează că lucrările de construcţii nu respectă aceste norme atunci autorităţile trebuie să investigheze aceste cazuri şi, dacă este necesar, să facă ajustări cu privire la punerea lor în aplicare”, a declarat Simpson, care a explicat că Banca Mondială are de cinci ani un parteneriat cu Guvernul României în acest domeniu.
Colaborare pentru crearea unei strategii naționale
„Unul dintre domeniile Parteneriatelor de Ţară 2018-2023 ale Băncii Mondiale cu România este consolidarea rezistenţei la şocuri, cum ar fi cutremurele. Prin urmare, în ultimii cinci ani Banca Mondială a avut un parteneriat integrat cu Guvernul în acest domeniu, utilizând toate instrumentele Băncii Mondiale, respectiv împrumuturi pentru investiţii, finanţare pentru situaţii neprevăzute, asistenţă tehnică şi muncă de consiliere, precum şi fonduri fiduciare, pentru a sprijini diferite agenţii guvernamentale în ideea de face progrese în aceste domenii şi a creşte capacitatea de pregătire şi răspuns la dezastre”, a declarat Allana Simpson.
Unul dintre rezultatele importante ale colaborării BM cu guvernul României a fost asistenţa tehnică furnizată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLAP) pentru a pune la punct Strategia de Reducere a Riscului Seismic. Strategia a fost aprobată de Guvern la finele anului trecut şi urmează să fie implementată.
„Pe viitor, sperăm că Guvernul va aproba în curând propria sa Strategie de Reducere a Riscurilor de Dezastre, pe care o susţinem în conformitate cu parteneriatul nostru cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, şi va continua eforturile sale privind investiţiile în infrastructura vitală şi creşterea gradului de conştientizare a opiniei publice”, a mai precizat Allana Simpson, citată de Agerpres.
