Potrivit statisticilor INS pentru acest an, exporturile României au crescut cu puțin peste 25%, față de aceeași perioadă a anului precedent, dar tot nu egalează importurile, care au înregistrat în 2022 o creștere de peste 30% față de anul trecut.
Statisticile arată că exporturile din acest an au însumat 76,833 miliarde euro, ceea ce înseamnă o creștere procentuală de 25,8% față de anul precedent, pe când importurile totale au fost de 105,238 miliarde euro, atribuind o creștere de 31,1%, în timp ce deficitul balanței comerciale a ajuns la28,404 miliarde euro.
„În perioada 1.I-31.X 2022, exporturile FOB au însumat 76,833 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 105,238 miliarde euro. În perioada 1.I-31.X 2022, exporturile au crescut cu 25,8%, iar importurile au crescut cu 31,1%, comparativ cu perioada 1.I-31.X 2021. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.X 2022 a fost de 28,404 miliarde euro, mai mare cu 9,196 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X 2021”, arată datele INS.
Evoluția comerțului în 2022
„În perioada 1.I-31.X 2022, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (41,5% la export şi 32,5% la import) şi alte produse manufacturate (30,1% la export şi 28,7% la import).
Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.X 2022 a fost de 55,720 miliarde euro la expedieri şi de 74,233 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,5% din total exporturi şi 70,5% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.X 2022 a fost de 21,113 miliarde euro la exporturi şi de 31,005 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,5% din total exporturi şi 29,5% din total importuri”, se arată în comunicatul INS.
Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele statistice Intrastat şi Extrastat:
– sistemul Intrastat: pentru comerţul intra-UE (schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene);
– sistemul Extrastat: pentru comerţul extra-UE (schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene).
Sfera de cuprindere:
Pentru comerţul intra-UE: se cuprind expedierile de bunuri din România cu destinaţia alt stat membru UE şi introducerile de bunuri în România având ca ţară de expediere un alt stat membru UE.
Expedierile din România includ:
– bunuri în liberă circulaţie care părăsesc teritoriul statistic al României cu destinaţia alt stat membru UE;
– bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă (în interiorul ţării) sau prelucrare sub control vamal în România şi care sunt destinate altor state membre.
Introducerile în România includ:
– bunuri în liberă circulaţie într-un stat membru UE care intră pe teritoriul statistic al României;
– bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă sau prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE şi care intră pe teritoriul statistic al României.
Pentru comerţul extra-UE: se cuprind schimburile de bunuri între România şi statele nemembre UE, având ca obiect: importul direct de bunuri pentru consum, bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de bunuri de origine naţională, precum şi exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern, scrie Adevărul.
Se cuprind de asemenea:
– importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activă (în interiorul ţării);
– exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă;
– exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare în alte ţări);
– importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afara ţării şi bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integrală a bunurilor);
– quasi-exporturile, pentru care sunt întocmite, la frontiera naţională, declaraţii vamale de export aferente tranzacţiilor internaţionale ale operatorilor economici nerezidenţi.
Nu sunt cuprinse în comerţul internaţional: bunurile în tranzit, bunurile temporar admise/scoase în/din ţară (cu excepţia celor pentru prelucrare), bunurile achiziţionate de organizaţii internaţionale pentru utilizări proprii în România, bunurile pentru şi după reparaţii şi piesele de schimb aferente.
