Prima misiune de aselenizare a Rusiei din ultimii 47 de ani a eșuat. Nava spațială Luna-25 a pierdut controlul și s-a prăbușit pe Lună, subliniind încă odată declinul post-sovietic al unui program spațial cândva puternic.
Corporația spațială rusă de stat, Roskosmos, a declarat că a pierdut contactul cu nava la ora 11:57 GMT sâmbătă, după o problemă în timp ce nava era pregătită pentru orbita de preaterizare. O aterizare ușoară fusese planificată pentru luni.
„Aparatul s-a deplasat pe o orbită imprevizibilă și a încetat să mai existe ca urmare a unei coliziuni cu suprafața Lunii”, a precizat Roskosmos într-un comunicat.
Declinul Rusiei după Războiul Rece, continuă
Acesta a precizat că a fost formată o comisie specială interdepartamentală pentru a investiga motivele care au dus la pierderea aparatului Luna-25, a cărui misiune a stârnit speranțe la Moscova că Rusia se întoarce în cursa marilor puteri spre Lună.
Eșecul a subliniat declinul puterii spațiale a Rusiei de la zilele de glorie ale competiției din timpul Războiului Rece, când Moscova a fost prima care a lansat un satelit pe orbita Pământului – Sputnik 1, în 1957 – iar cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om care a călătorit în spațiu în 1961.
De asemenea, vine în contextul în care economia de 2 trilioane de dolari a Rusiei se confruntă cu cea mai mare provocare externă din ultimele decenii: presiunea atât a sancțiunilor occidentale, cât și a luptei în cel mai mare război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Rusia nu a mai încercat o misiune pe Lună de la Luna-24 din 1976, când Leonid Brejnev conducea Kremlinul.
Ultima misiune a Rusiei de acest fel a fost în timpul lui Leonid Brejnev
Rusia s-a întrecut cu India, a cărei navă spațială Chandrayaan-3 este programată să aterizeze la polul sud al Lunii în această săptămână, și, în sens mai larg, cu China și Statele Unite, care au ambele ambiții lunare avansate. „Nava indiană Chandrayaan-3 va ateriza pe Lună la 23 august”, a postat Organizația indiană de cercetare spațială (ISRO) pe X, fostul Twitter, cam în momentul în care a apărut știrea despre prăbușirea navei Luna.
Oficialii ruși au sperat că misiunea Luna-25 va arăta că Rusia poate concura cu superputerile în spațiu, în ciuda declinului său post-sovietic și a costurilor uriașe ale războiului din Ucraina. „Sistemul de control al zborului a fost o zonă vulnerabilă, care a trebuit să treacă prin multe reparații”, a declarat Anatoli Zak, creatorul și editorul site-ului www.RussianSpaceWeb.com, care urmărește programele spațiale rusești.
Zak a declarat că Rusia a optat, de asemenea, pentru mult mai ambițioasa aselenizarazre înainte de a întreprinde o misiune orbitală mai simplă – o practică obișnuită pentru Uniunea Sovietică, Statele Unite, China și India.
Nu este primul eșec pentru Rusia
În urmă cu mai bine de un deceniu, eșecul misiunii Fobos-Grunt din 2011 către unul dintre sateliții lui Marte a subliniat provocările cu care se confruntă programul spațial rusesc: nu a putut nici măcar să iasă de pe orbita Pământului și a căzut înapoi pe Pământ, izbindu-se în Oceanul Pacific în 2012.
În cele din urmă, la începutul anilor 2010, Rusia s-a oprit asupra ideii misiunii Luna-25 către polul sud al Lunii. Luna-25 a reușit să iasă de pe orbita Pământului. ar eșecul său înseamnă că Rusia ar putea să nu fie prima care să preleveze probe din apa înghețată pe care oamenii de știință cred că o deține polul sud al Lunii.
Nu a fost imediat neclar ce impact pe termen lung va avea misiunea eșuată asupra programului lunar al țării, care prevede mai multe misiuni în anii următori, potrivit Reuters.
