Armenia i-a cerut președintelui francez, Emmanuel Macron, să conducă negocierile de pace cu Azerbaidjanul. Aceasta reprezintă o nouă provocare la adresa controlului tot mai haotic al lui Vladimir Putin asupra aliaților regionali ai Rusiei în urma războiului din Ucraina.
Trădarea din partea unui aliat tradițional al lui Putin, care a găzduit luna trecută o întâlnire fără consecințe a liderilor țărilor aflate în război, vine imediat după summitul dezastruos cu șase foste state sovietice. În timpul unei fotografii de „familie” a liderilor țărilor din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care a avut loc miercuri la Erevan, premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, s-a îndepărtat de Putin, care se afla în stânga sa.
Pashinyan a refuzat apoi să semneze o declarație de summit, în timp ce a criticat recentele eșecuri ale OTSC, care leagă Armenia, Belarus, Kazahstan, și Tadjikistan într-un acord de apărare reciprocă. El și-a exprimat frustrarea față de lipsa unui răspuns la solicitarea sa oficială ca OTSC să intervină în numele Armeniei, după ce țara sa a fost atacată din nou de la granița cu Azerbaidjanul în septembrie.
Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan
Armenia și Azerbaidjanul sunt în conflict de trei decenii din cauza Nagorno-Karabah, o enclavă recunoscută la nivel internațional ca făcând parte din Azerbaidjan, dar controlată în mare parte de populația majoritară de etnie armeană. În urma celei mai recente izbucniri de violență din septembrie, care a costat viața a 207 soldați armeni și 80 de soldați azeri, pe rețelele de socializare au apărut imagini macabre cu presupuse crime de război, inclusiv cea a unei femei soldat armean dezbrăcate și mutilate.
„Este deprimant faptul că apartenența Armeniei la CSTO nu a descurajat Azerbaidjanul de la acțiunile agresive”, declarase Pashinyan la reuniunea din capitala armeană. Vineri a ieșit la iveală faptul că Pashinyan a solicitat implicarea Franței în cea mai recentă încercare de a construi pe baza actualului armistițiu fragil, discuțiile fiind programate să aibă loc pe 7 decembrie la Bruxelles.
În replică, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că anulează summitul deoarece nu poate accepta un conducător francez, acuzându-l pe Macron de o „poziție anti-Azerbaidjan”. Acesta a declarat: „Este clar că, în aceste circumstanțe, cu această atitudine, Franța nu poate fi parte a procesului de pace dintre Azerbaidjan și Armenia”.
Declarațiile lui Dmitri Peskov
Întrebat despre comentariile lui Aliyev, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Moscova, care a desfășurat 5.000 de pacificatori în regiune în 2020, este pregătită să ajute la medierea unor noi acorduri.
Tom de Waal, membru senior al think-tank-ului Carnegie Europe, specializat în Europa de Est și în regiunea Caucazului, a declarat că optica dăunătoare a summitului pentru Putin a evidențiat fragilitatea tot mai mare a influenței Rusiei asupra vecinilor săi imediați. Instituțiile prin care Kremlinul își afirmă puterea soft power eșuând, iar adevărata forță a puterii sale hard power fiind expusă în Ucraina.
El a spus: „Face parte dintr-o tendință generală în care rușii încă mai au această moștenire sovietică de a-și vedea vecinii ca pe un fel de parteneri juniori care le sunt datori, dar care sunt țări suverane. OTSC ar trebui să fie o organizație defensivă, dar în ceea ce privește Armenia, aceasta nu și-a respectat obligațiile”, potrivit theguardian.com.