Având în vedere că prețurile de pe piața internă sunt cu 50% până la 100% mai mici decât cele înregistrate în anul 2022, în timp ce cheltuielile pentru înființarea culturilor au crescut de la începutul conflictului din Ucraina, fermierii preconizează că vor continua să piardă bani și în 2023.
În plus, embargoul asupra importurilor din Ucraina, în vigoare din luna mai, are încă un efect asupra operațiunilor lor. În prezent, mărfurile sunt transportate din Ucraina în Republica Moldova, de unde sunt apoi transportate oficial în Portul Constanța ca mărfuri moldovenești.
Prețurile la cereale continuă să fie sub costurile de producție, potrivit fermierilor care fac parte din Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care are patru organizații reprezentative.
Agricultorii români ies în pierdere
Calculele acestora plasează cheltuielile la hectar pentru o tehnologie medie pentru principalele culturi între 5.000 și 6.500 de lei/ha pentru anul de recoltă 2023. În comparație, salariile medii anticipate sunt mai mici.
De exemplu, venitul unui fermier la grâu poate ajunge la 3.000 de lei pe hectar cu o producție medie de 4.000 kg de grâu la hectar la un preț de 0,75 lei pe kg. În condițiile unei producții medii de 6.000 kg și a unui preț de 0,75 lei pe kilogram, venitul mediu produs de un hectar de porumb poate ajunge la 4.500 de lei.
Un hectar de floarea-soarelui produce de obicei 2.000 de kg și costă 1,5 lei pe kilogram, ceea ce înseamnă un venit estimat de 3.000 de lei pe hectar. În schimb, un hectar de rapiță generează aproximativ 2.550 de lei pe hectar, la un cost de 1,7 lei pe kilogram și o producție de 1.500 kg.
„Deși producțiile agricole pentru culturile de toamnă se anunță aproape normale, în cele mai multe părți ale țării, prețurile mici la care se comercializează recolta 2023 nu acoperă costurile investițiilor făcute. Față de anul trecut, prețurile pe piața națională sunt cu 50%, chiar 100% mai mici, în timp ce cheltuielile pentru înființarea culturilor s-au dublat”, transmite Alianța într-o adresă către Ministerul Agriculturii prin care solicită transparentizarea pieței cerealelor.
Grânele ucrainene încă afectează piața românească
Începând cu data de 2 mai, România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia au interzis importul de grâu, mălai, porumb, rapiță sau rapiță sălbatică, chiar și semințe de floarea-soarelui zdrobite, întregi sau mărunțite din Ucraina. Cu toate acestea, în ciuda acestei interdicții, fermierii susțin că mărfurile ucrainene continuă să ajungă în România.
„Noua practică este de a se aduce marfa din Ucraina în Republica Moldova, iar de acolo, aceasta pleacă către Port Constanța ca marfă proveniență Moldova doar în documente. Subliniem în acest context că toate camioanele supraîncărcate care vin din Ucraina ne distrug infrastructura. Numărul camioanelor încărcate cu produse primare procesate a crescut și sunt necesare contingente pentru toate statele membre pentru a ține situația sub control și pentru a nu duce la distrugerea industriilor din țările din Europa de Est. Faptul că intră în țară camioane cu supratonaj (umplute la ras) nu poate fi imputat nimănui decât autorităților române.
Este impetuos necesar să solicitați controale ISCTR la fiecare punct vamal și în port, obligativitatea ca marfa să intre cântărită în țara, încadrându-se în tonajul maxim permis de lege, respectiv maximum 25 tone pe camion, fără nici o depășire trebuie să se aplice pentru toate originile. Dacă nu se iau măsuri, va exista un blocaj total în campania care a început. Toate drumurile pe unde circulă camioane sunt distruse, în mare parte din cauza supratonajului și a calității proaste folosite la realizarea drumurilor în România”, susțin fermierii români, potrivit Daily Business.