Cea mai înaltă instanță europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a constatat că normele Fifa care reglementează modul în care se realizează unele transferuri în fotbal încalcă legislația Uniunii Europene.
O îndelungată luptă juridică între fostul internațional Lassana Diarra și Fifa s-a încheiat cu decizia Curții Europene de Justiție în favoarea fostului fotbalist.
Procedurile FIFA, demontate de CJUE
Avocații fostului internațional au contestat unele dintre regulile Fifa după rezilierea contractului său cu Lokomotiv Moscova în 2014. Apărarea fotbalistului a argumentat că unele dintre regulile impuse de organismul mondial de conducere a fotbalului i-au restricționat libertatea de mișcare și au încălcat dreptul concurenței.
Motiv pentru care Fifa a fost dată în judecată de fostul mijlocaș al celor de la Arsenal. Hotărârea instanței menționează că forul fotbalistic, prin refuzul de a-i furniza lui Diarra un certificat de transfer internațional (ITC) pentru o mutare propusă la clubul belgian Charleroi în 2015, Fifa a demonstrat că regulile sale „împiedică libera circulație a fotbaliștilor profesioniști care doresc să își dezvolte activitatea prin a merge să lucreze pentru un nou club”.
Un purtător de cuvânt al Fifa a declarat: „Sunte mulțumiți de faptul că legalitatea principiilor cheie ale sistemului de transfer a fost reconfirmată în hotărârea de astăzi. Hotărârea pune sub semnul întrebării doar două paragrafe din două articole ale regulamentelor Fifa privind statutul și transferul jucătorilor, pe care instanța națională este acum invitată să le analizeze”.
De la ce au pornit neînțelegerile
Fostul internațional francez Diarra a fost implicat într-o serie de procese de când contractul său cu Lokomotiv Moscova a fost reziliat de club în 2014. În urma unei dispute cu managerul Leonid Kuchuk, Lokomotiv a susținut că Diarra a refuzat să se prezinte la antrenament sau să accepte un salariu mai mic și l-a concediat cu trei ani înainte de expirarea contractului său.
În 2016, o hotărâre a Fifa, susținută de Tribunalul de Arbitraj Sportiv, l-a găsit pe Diarra responsabil pentru încălcarea contractului, condamnându-l să plătească 10 milioane EUR către Lokomotiv și suspendându-l din fotbalul profesionist timp de 15 luni.
Atunci când Diarra a acceptat ulterior să se alăture echipei Charleroi, clubul a cerut asigurări că nu va fi obligat să plătească nicio despăgubire către Lokomotiv. Fifa a refuzat apoi să îi elibereze lui Charleroi certificat de transfer internațional, cerut de cluburile din întreaga lume pentru a înregistra un jucător nou semnat. Astfel, transferul a eșuat.
Se va schimba peisajul fotbalului
Avocații lui Diarra au contestat această regulă. Aceștia au contestat, de asemenea, o regulă care permite federației naționale a fostului club al unui jucător să rețină un ITC în cazul în care a existat un litigiu, ceea ce, în opinia lor, a împiedicat, de asemenea, mutarea.
Instanța europeană a stabilit că Fifa nu ar trebui să poată utiliza sistemul ITC pentru a împiedica jucătorii să se mute și să evolueze la ce cluburi își doresc. Unele părți ale regulilor de transfer ale Fifa vor trebui revizuite pentru a rămâne valabile în UE.
O declarație a sindicatului mondial al jucătorilor, Fifpro, a calificat hotărârea drept „o decizie majoră”, despre care a spus că „va schimba peisajul fotbalului”. Avocații lui Diarra au calificat hotărârea drept o „victorie totală” și au susținut că orice jucător afectat de o situație similară ar putea solicita despăgubiri. Ei au declarat că hotărârea va „accelera modernizarea guvernanței” la Fifa.
Poziția FIFA
Fifa a declarat că va „analiza decizia în coordonare cu alte părți interesate înainte de a face alte comentarii”. În esență, instanța a stabilit că jucătorii ar trebui să aibă mai multă putere să se mute și să lucreze unde doresc și că normele Fifa ar trebui să fie mai puțin restrictive.
Punctul de vedere al instanței este că un jucător al cărui contract a fost reziliat, ca în cazul lui Diarra, ar trebui să poată juca într-o altă țară fără ca jucătorul sau noul club să fie automat obligat să plătească o compensație semnificativă fostului club.
Acest lucru conferă mai multă putere jucătorilor și agenților acestora pe piața transferurilor. Hotărârea instanței se bazează în parte pe ideea că jucătorii ar trebui să fie tratați la fel ca lucrătorii europeni din alte industrii, care sunt liberi să își părăsească locul de muncă și să se mute în altă companie sau țară după cum consideră de cuviință, scrie BBC.