Cultura definește valoarea unei țări, atât materială, cât și istorică. În România, acest sector s-a confruntat cu probleme serioase. Interesul scăzut al oficialilor, dar și lipsa acută de fonduri și investiții, a dus la muzee „prăfuite” și activități culturale extrem de rare. Cultura și dificultățile cu care se confruntă acest sector au fost subiecte abordate în cadrul podcastului „Hai Live cu Turcescu” de pe canalul de Youtube „Hai România”. Discuția moderată de Robert Turcescu i-a avut ca invitați pe Mirel Palada, Dan Andronic și Mirel Curea.
Spațiul public din țara noastră a devenit din ce în ce mai interesat de instituțiile culturale și de cultură în general, în toate formele ei. Motivul principal este evenimentul recent ce face referire la furtul Tezaurului dacic. Acum, au intrat sub lupă muzeele, teatrele, filmele și tot ce ține de acest domeniu. În cadrul podcastului, invitații au dezbătut și subiectul industriei cinematografice autohtone.
Toată țara vorbește de cultură
În cadrul discuției, s-a vorbit despre muzee, teatre și alte manifestări culturale. Aceste discuții au fost aduse în lumină de spațiul public în urma situației legate de furtul Tezaurului dacic. „Toată țara este fiartă pe cultură. Se discută acum mai mult ca niciodată despre cultură. Până și feed-ul de la Facebook, îți arată doar coiful (n.r Tezaurul dacic), violoniști, biblioteci. Este o nebunie în întreaga țară. Am pornit de la un eveniment tragic, furtul coifului dacic. Eu sincer vă spun că nu am nicio speranță să-l mai recuperă. După ce au trecut 48 de ore de la furt, este greu să nu crezi că a fost topit sau nu l-au dus printr-o colecție particulară închisă bine de un băiat deștept.
Toată țara vorbește de cultură. Ies toți cu idei, de la ministru la prim-ministru. L-au dat afară pe cel de la Muzeul de Istorie (n.r directorul) care nu a făcut nimic. Muzeul este o paragină. Dacă nu se fura coiful dacic nu-l mai dădeau afară. Dar, acum ne aducem aminte de biblioteci. În România, oportunitatea de a vorbi despre un subiect dureros, cum este astăzi cultura, este foarte puțin deschisă. Fereastra se deschide puțin, câte vreme este emoția mare”, a precizat Robert Turcescu.
Cinematografia românească din prezent
Unul dintre subiectele abordate s-a bazat pe industria cinematografică din România. În ultimii ani, românii au un apetit din ce în ce mai mare față de filmele sau serialele cu influență istorică sau culturală. Prin intermediul platformelor de streaming, oamenii petrec ore întregi în fața ecranelor, uitându-se la filme care prezintă o realitate din trecut. Totuși, cele mai populare creații sunt cele realizate în străinătate.
În acest sens, Mirel Palada și-a exprimat părerea în legătură cu filmele românești. Acesta a explicat că nu mai sunt producții bine realizate și care merită văzute. În schimb, acesta a dat ca exemplu un serial japonez care s-a bucurat de multă recunoaștere internațională.
„În afară de trei sau patru pelicule românești, nu știu un film care să merite să fie văzut. Cinematografia românească, mai ales cea dinainte de 1989, mi se pare de un tembelism, de o mediocritate surprinzătoare. Cu excepția „De ce trag clopotele, Mitică?”, „Moromeții” și poate mai sunt câteva, nu pot să-ți recomand un film românesc. Nu contează că este istoric sau nu, nu pot să-ți spun. În privința serialelor cu influență istorică, avem cel mai recent succes deosebit, cu premii internaționale, „Shogun”, care anul acesta a rupt topurile. Este bazat pe o temă istorică, nu este totalmente reală, dar maniera în care a fost făcut, grija pentru detalii, pentru jocul actorilor, pentru arme, pentru scenele de luptă în spirit japonez, este extraordinar. Noi nu suntem în stare să facem așa ceva”, a precizat Mirel Palada.
Filme pentru festivaluri sau seriale comerciale
Potrivit experților, România nu se plasează foarte bine la nivel de construcție a unor opere cinematografice. Mirel Palada a precizat că un motiv al acestui lucru ar fi nerespectarea unor tehnici cinematografice care construiesc în sine o creație atractivă. Nu se ține cont de natura umană, de emoții, putere sau sexualitate. În schimb, totul este construit într-o notă care nu stârnește interesul publicului.
„Noi indiferent de temă, nu ținem cont de niște elemente ale dramei cinematografice, ale dramei literare în general, ale operei artistice. Este vorba despre intrigă, este vorba despre maniera de a-l ține apropiat pe spectator, pe consumator. Este vorba despre risc, temeri, emoții, moarte, viață, sexualitate, putere, lucruri general valabile care să țină omul cu sufletul la gură. „Game of Thrones” s-a jucat genial cu aceste teme general umane și a introdus o chestie relativ tembelă. Totuși, a prins foarte bine pentru că a vorbit ceva despre natura umană. Nu contează că sunt drame istorice sau nu, noi nu suntem în stare să facem ceva la nivelul acesta. Noi avem o problemă foarte mare. Suntem atât de încărcați de solemnitate și de compoziție încât omorâm orice subiect pe care punem mâna”, a precizat Mirel Palada.
De asemenea, Dan Andronic a venit cu o altă perspectivă. Acesta a explicat că în România sunt produse filme pentru festivaluri, care de cele mai multe ori nu au priză la public. Pe de altă parte, mai sunt realizate și filme sau seriale comerciale, care nu aduc în fața publicului povești de calitate. „Majoritatea serialelor care se fac la noi în România sunt despre mafie și clanuri, se împușcă lumea pe stradă, lucru care nu este real. Noi rămânem la nivelul acesta de ori facem filme de festival, ori facem filme pentru piața internă unde ne prezentăm ca fiind interlopi. Eu nu am mai văzut un film bun care să aibă și alt subiect de nu mai știu când. Chiar m-am bucurat când au mai început să apară niște comedii românești”, a precizat Dan Andronic.
