Costurile de împrumut ale Franței le-au depășit pe cele ale Greciei. Investitorii sunt îngrijorați de capacitatea guvernului din Franța de a adopta un buget de reducere a deficitului și de capacitatea acestuia de a supraviețui.
Partidul de extremă dreapta Rassemblement National, condus de Marine Le Pen, a amenințat că va susține o moțiune de cenzură împotriva guvernului chiar de săptămâna viitoare. Acest lucru se întâmplă dacă nu va fi îndeplinită cererea sa de modificare a legii finanțelor pentru 2025.
Premierul Michel Barnier a reacționat prin dramatizarea situației. El speră că adversarii săi vor da înapoi sau vor risca să fie învinuiți pentru haosul de pe piață. La începutul săptămânii, acesta a avertizat cu privire la „o mare furtună” pe piețele financiare dacă guvernul său minoritar va fi răsturnat.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Maud Bregeon, a declarat că Franța se confruntă cu un posibil „scenariu grecesc”. Ministrul de finanțe, Antoine Armand, a comparat Franța cu un „avion de linie care zboară la înălțime și riscă să se blocheze”.
Se confruntă într-adevăr Franța cu o criză a datoriilor de tip grecesc?
„Pentru moment, este o exagerare totală”, a declarat Éric Heyer, profesor de economie la Sciences Po. Franța are acces deplin la piețele datoriilor. Luni a strâns 8,3 miliarde de euro. Randamentul pe 10 ani al datoriei publice franceze se situează la aproximativ 3%. La apogeul crizei datoriilor, randamentul datoriei Greciei a depășit 16 %. Economia Greciei se prăbușise, înrăutățită de măsurile de austeritate dureroase. Atena era angajată într-o luptă acerbă cu Berlinul și Bruxellesul cu privire la condițiile de salvare din zona euro.
În timpul recentelor turbulențe politice din Franța, diferența dintre datoria sa și datoria germană s-a mărit cu doar 0,3 puncte procentuale, a declarat Heyer.
Cu toate acestea, investitorii sunt zguduiți de combinația de paralizie politică și de finanțe publice deficitare. Deficitul public va atinge probabil 6,2% din PIB. Parisul este presat de piețe și de UE să ia măsuri corective.
Franța nu a mai avut un buget echilibrat de cinci decenii. Totuși, a ajuns la un punct în care nu se mai poate baza pe creșterea economică pentru a menține datoria sustenabilă, a observat Consiliul de analiză economică al țării la începutul acestui an.
De ce se dovedește atât de dificilă adoptarea bugetului?
Din două motive, a declarat Antoine Bristielle, director al Observatorului de opinie al think-tank-ului Fondation Jean Jaurès.
În primul rând, guvernul nu are majoritate absolută. Acest lucru înseamnă că orice text necesită negocieri cu RN sau cu blocul de stânga Nouveau Front Populaire. În al doilea rând, finanțele publice restrânse înseamnă că Barnier face alegeri dificile și nepopulare pentru a-și atinge obiectivul de a reduce deficitul de la 6 % la 5 % din PIB în 2024.
Barnier a propus un pachet de consolidare în valoare de 60 de miliarde de euro. Despre acesta a afirmat că va consta în principal în reduceri de cheltuieli. Totuși, se bazează în mare măsură pe creșteri de taxe. Acesta este inacceptabil pentru RN și PNL. Cele două partide au făcut campanie în această vară pe baza promisiunilor de a crește puterea de cumpărare a francezilor.
A existat, de asemenea, rezistență din partea alianței centriste a președintelui Emmanuel Macron și a republicanilor de centru-dreapta care susțin nominal guvernul Barnier.
Cu o marjă de manevră redusă, Barnier a declarat că este probabil să fie forțat să recurgă la o procedură constituțională cunoscută sub numele de 49.3. Aceasta permite guvernului să adopte legi fără un vot parlamentar. Totuși, îl expune și unei moțiuni de cenzură.
Blocul de stânga a promis să depună o astfel de moțiune. Acum RN i-ar putea oferi voturile necesare pentru a reuși. Acest lucru s-ar putea întâmpla chiar săptămâna viitoare. Parlamentul va vota un proiect de lege privind finanțarea asigurărilor sociale, o anexă la buget, sau mai târziu în cursul lunii. Bugetul trebuie să fie adoptat până la 21 decembrie.
Care este jocul lui Le Pen?
Liderul de extremă dreapta i-a cerut lui Barnier să renunțe la taxele mai mari pentru electricitate. De asemenea, el trebuie să propună în schimb reduceri mai mari ale cheltuielilor. Ea dorește, de asemenea, să păstreze indexarea pensiilor cu inflația, rambursarea costurilor medicamentelor și scutirile de impozit pe asigurările sociale ale angajatorilor. Săptămâna trecută, ea a amenințat că va da jos guvernul dacă nu va obține ceea ce dorește.
Barnier a încercat să o preseze spunând implicit că ea ar fi de vină pentru turbulențele financiare care ar urma dacă bugetul ar eșua și guvernul ar cădea. RN a replicat că nu va exista haos financiar sau o închidere a guvernului în stil american. Bugetul pentru 2024 ar putea fi refinanțat cu ajutorul unei legislații speciale.
„Problema [RN-ului] este că are atât o strategie de a fi considerat un partid respectabil care … garantează o anumită stabilitate, cât și de a nu-și dezamăgi electoratul”, a transmis Bristielle.
Știe Le Pen ce face?
Joi, Barnier a clipit primul, abandonând creșterea planificată a taxelor pe electricitate, deși la un cost de 3,8 miliarde EUR.
Este o concesie majoră pentru RN. Unii analiști spun că Le Pen ar fi decis că sprijinul ei tacit pentru guvernul din ce în ce mai nepopular al lui Barnier nu mai merită costurile politice. Un factor ar putea fi sentința care urmează să fie pronunțată în luna martie a anului viitor în procesul ei pentru deturnare de fonduri UE. Acesteia i s-ar putea interzice să dețină o funcție publică, punând capăt ambițiilor sale prezidențiale.
„De ce ar trebui să pară o femeie de stat când riscă să nu mai poată candida la președinție peste trei ani?” Mujtaba Rahman, director general al Eurasia Group, a scris într-o notă către clienți. El a subliniat trecerea lui Le Pen de la o retorică conciliantă la una populistă în ultimele zile.
Franța devine neguvernabilă?
Dificultățile în adoptarea bugetului nu sunt de bun augur pentru supraviețuirea pe termen lung a guvernului Barnier sau pentru guvernabilitatea viitoare a Franței.
Dacă guvernul ar cădea, parlamentul ar putea adopta o legislație de urgență pentru a prelungi bugetul din acest an, potrivit ft.com.
Dacă Macron ar reuși cumva să numească un nou guvern, acesta ar putea încerca să renegocieze bugetul, cu măsuri de reducere a costurilor mai puțin ambițioase, a declarat Heyer. Cu toate acestea, posibilitățile de a forma o majoritate parlamentară sunt din ce în ce mai reduse.
Există, de asemenea, posibilitatea instituirii unui „guvern tehnic”. Acesta ar avea putere decizională limitată, până la organizarea de noi alegeri legislative în vară. Ele ar putea avea loc la un an după ultimul vot din Franța, ceea ce este cel mai devreme posibil conform Constituției.
În cele din urmă, o paralizie prelungită este de natură să exercite presiuni asupra lui Macron pentru ca acesta să demisioneze și să permită o relansare politică prin organizarea unor noi alegeri prezidențiale. Bristielle a declarat: „Nu sunt sigur că plecarea de la putere se află în centrul strategiei sale. Cu toate acestea, el a arătat că ne poate surprinde, ca să nu spun mai mult”.
