Claus Romanowsky consideră că cei care susțin că economia Europei este în urmă din punct de vedere tehnologic nu sunt la curent cu situația. Chatbot-ul dezvoltat de echipa sa de la compania germană de inginerie Siemens va permite în curând lucrătorilor din fabrici de oriunde să vorbească cu roboții și mașinile. Fără a fi nevoie să cunoască vreun cod. Ceea ce ar putea duce la creșteri masive ale productivității.
„Dacă ești un muncitor care vine să își înceapă tura și o mașină nu funcționează, în mod normal trebuie să aștepți ore, poate zile, pentru un programator”, spune directorul executiv al Siemens.
„Dar acum, cu acest chatbot, poți doar să-l întrebi ce este în neregulă și să repari tu însuți mult mai repede… . Este atât de ușor de văzut potențialul uriaș al acestei tehnologii.”
Valorificarea inteligenței artificiale
Dacă mai multe companii europene ar valorifica inteligența artificială în acest mod, ar putea contribui la rezolvarea unora dintre problemele adânc înrădăcinate în economia regiunii. Care este în urma creșterii fulminante din SUA. Europa rămâne mult în urmă în ceea ce privește inovarea și adoptarea inteligenței artificiale. Siemens, de exemplu, a fost nevoită să facă echipă cu gigantul tehnologic american Microsoft pentru a-și dezvolta chatbotul.
Contraperformanța economică a Europei îi îngrijorează de mult timp pe factorii de decizie politică. Dar a urcat în topul agendei lor acum. Asta când decalajul de creștere față de SUA a devenit și mai mare, în urma șocurilor asemănătoare ale pandemiei de coronavirus și ale războiului Rusiei în Ucraina.
Avertisment din partea președintelui francez
Președintele francez, Emmanuel Macron, a avertizat luna trecută că Europa se confruntă cu o amenințare „mortală” din cauza declinului economic, a iliberalismului în creștere și a războiului de la granița sa estică.
Produsul intern brut al SUA s-a dovedit a fi mai rezistent la aceste șocuri. Și și-a revenit mai repede după ele. A cescut cu 8,7% peste nivelul de dinaintea pandemiei până în primul trimestru al acestui an. Această creștere este mai mult decât dublă față de creșterea de 3,4% a PIB-ului din zona euro. Și chiar mai mult decât creșterea echivalentă de 1,7% a economiei britanice în aceeași perioadă.
Divergențe acute
Această divergență transatlantică a devenit atât de acută încât creează o ruptură între SUA și Europa în ceea ce privește politica monetară. Având în vedere că se așteaptă ca creșterea și inflația să rămână mai puternice în SUA decât în Europa, investitorii se așteaptă ca Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor de mai puține ori în acest an decât Banca Centrală Europeană sau Banca Angliei.
Combinația dintre costurile ridicate ale energiei în Europa, care sunt acum cu mult peste cele din SUA, și subvențiile atractive oferite de Washington pentru proiectele de energie verde și de semiconductori construite în această țară tentează un număr mare de companii europene să își mute activitățile acolo.
UE i-a cerut lui Mario Draghi, fost prim-ministru al Italiei și fost șef al BCE, să găsească soluții pentru a stimula competitivitatea blocului comunitar. Se așteaptă ca acesta să recomande Bruxelles-ului o integrare mai profundă a piețelor de capital ale UE. Dar și o mai mare finanțare centralizată pentru apărare și alte domenii. A avertizat recent că „în lipsa unor acțiuni politice coordonate și concepute strategic, este logic ca unele dintre industriile noastre să își închidă capacitățile sau să se relocheze în afara UE”.
Chiar și șeful fondului petrolier al Norvegiei, unul dintre cei mai mari investitori din lume, spune că este „îngrijorător” cât de harnice, ambițioase și puțin reglementate sunt companiile și lucrătorii din SUA față de cei din Europa.
Factorii de decizie caută soluții
Confruntați cu o populație îmbătrânită și cu o lipsă de companii de top în domeniile tehnologice cu cea mai rapidă creștere, factorii de decizie europeni caută modalități de a injecta dinamism în economiile lor.
Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, a declarat că întrebarea care se pune acum este cum să se răspundă la nevoia de investiții esențiale în domenii precum tranziția ecologică și apărarea, având în vedere contextul actual.
„Scandalul pentru Europa nu este o creștere scăzută. Pentru că, din păcate, ne-am obișnuit cu aceasta”, spune el. „Problema este cum să menținem un nivel suficient de investiții. Atrăgând capital privat și susținând cu investiții publice nevoile acestor noi provocări.”
Ascensiunea economiei europene
La începutul anilor 1990, economia europeană era în plină ascensiune. Era stimulată de aprofundarea pieței unice a UE și de extinderea acesteia spre est după încheierea Războiului Rece.
De atunci, însă, economiile combinate ale celor 27 de țări care alcătuiesc astăzi UE au pierdut constant teren în fața SUA. Afectate de o serie de eșecuri. În special de criza datoriilor din zona euro de acum zece ani. Mai recent, atât pandemia Covid-19, cât și războiul Rusiei din Ucraina au provocat mai multe daune economice Europei decât Statelor Unite.
Nivelul mediu al venitului pe cap de locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare în Europa a scăzut la aproximativ o treime sub cel din SUA, potrivit FMI. Mai mult, venitul pe cap de locuitor în SUA a depășit toate economiile avansate majore din UE. Iar fondul prevede că acest decalaj se va adânci și mai mult în restul acestui deceniu.
Problemele Europei
O parte a problemei Europei a fost reprezentată de o creștere insuficientă a cererii, de investiții slabe și de acapararea forței de muncă, atunci când companiile păstrează mai mulți lucrători decât este necesar, deoarece se tem că vor avea dificultăți în a-i reangaja odată cu redresarea cererii.
O parte din această situație provine din lipsa de încredere a consumatorilor din Europa. Prețurile locuințelor au scăzut în multe țări. Iar guvernele restrâng cheltuielile. Creșterea mai rapidă a salariilor din SUA i-a ajutat pe muncitorii americani să recâștige puterea de cumpărare pe care au pierdut-o din cauza inflației ridicate mai devreme decât omologii lor din Europa. Gospodăriile din SUA au beneficiat, de asemenea, de faptul că au investit mai mult în piețele de acțiuni. Care au crescut puternic în ultimii ani.
„Există efecte negative asupra bogăției în Europa”, spune Ana Boata, economist la asigurătorul german Allianz Trade. „Dacă nu vă așteptați să primiți mai mult de la sistemele publice de asistență socială sau de pensii, este probabil să economisiți mai mult și să cheltuiți mai puțin. Apoi adăugați incertitudinea provocată de războaie și veți avea parte de pesimism.”
Protejarea gospodăriilor din SUA
Gospodăriile mai bogate și mai în vârstă din SUA au fost protejate de costurile mai mari ale împrumuturilor prin predilecția țării pentru creditele ipotecare pe 30 de ani. Ratele dobânzilor au fost blocate la niveluri foarte scăzute înainte de pandemie. Gospodăriile europene au credite ipotecare pe termen mai scurt sau cu rată variabilă. Care au consumat o mai mare parte din venitul lor lunar de când au crescut brusc ratele în urmă cu doi ani.
În zona euro, oamenii economisesc în continuare peste 14% din ceea ce câștigă. Cu mult peste media istorică. Însă consumatorii americani au cheltuit aproape toți banii pe care i-au pus deoparte în timpul pandemiei, reducându-și economiile la mai puțin de 5% din venituri.
De asemenea, oamenii din Europa aleg să lucreze mai puțin. O tendință care s-a intensificat de la pandemie. Subliniată de lucrătorii germani din domeniul feroviar care au reușit să facă presiuni pentru a-și reduce săptămâna de lucru de la 38 la 35 de ore până în 2029 și de lucrătorii din industria siderurgică care au cerut să fie plătiți mai mult pentru că lucrează doar 32 de ore pe săptămână.
Mai puține ore de muncă
BCE a estimat că, la sfârșitul anului trecut, angajatul mediu din zona euro lucra cu cinci ore mai puțin decât lucra chiar înainte de pandemia din 2020. Ceea ce echivalează cu pierderea a 2 milioane de lucrători cu normă întreagă pe an. Asta în timp ce numărul mediu de ore de lucru al lucrătorilor din SUA a rămas stabil.
„Există o diferență între echilibrul dintre viața profesională și cea privată în SUA și în Europa”, spune Markus Brunnermeier, profesor de economie de origine germană la Universitatea Princeton. „Preferințele oamenilor sunt foarte diferite. Deficitul de forță de muncă din Europa este agravat de acest lucru și de factori demografici. Poate fi compensată prin imigrația din Europa de Est. Dar persoanele mai tinere din această regiune se întorc acasă sau nu se mai mută deloc.”
O povară suplimentară pentru economia Europei provine din îmbătrânirea populației și din scăderea ratei natalității. Care creează deja o lipsă generalizată de forță de muncă pe măsură ce generația baby-boomer se pensionează.
Îmbătrânirea populației
În prezent, în UE există trei persoane în vârstă de muncă pentru fiecare persoană în vârstă de 65 de ani sau mai mult. Însă, până în 2050, se estimează că raportul va fi de mai puțin de două persoane în vârstă de muncă pentru fiecare persoană în vârstă. Populația SUA va îmbătrâni mai ușor. De la puțin sub patru persoane în vârstă de muncă pentru fiecare persoană cu vârsta de peste 64 de ani în prezent, la puțin sub trei până în 2050, potrivit Biroului de recensământ.
Multe țări din UE încearcă să mențină lucrătorii în vârstă pe piața forței de muncă mai mult timp. Sau să stimuleze participarea femeilor la forța de muncă. Însă, din cauza îmbătrânirii societății, este probabil ca tendințele demografice să aibă o contribuție redusă la creșterea economică pe termen mediu. Ceea ce face ca Europa să depindă și mai mult de îmbunătățirea productivității.
Și în acest caz, situația este îngrijorătoare. Statele Unite sunt considerate un mediu antreprenorial mai favorabil afacerilor și mai dinamic. Care s-a dovedit în mod constant mai priceput în canalizarea investițiilor în sectoarele cu creștere rapidă, inclusiv în sectorul IT.
Pierderea productivității
Isabel Schnabel, un director executiv al BCE, spune că zona euro a pierdut aproximativ 20% din productivitate în raport cu SUA de la mijlocul anilor 1990. Ea atribuie acest lucru „eșecului continentului de a profita de avantajele evoluțiilor tehnologiei digitale”. Cum ar fi cloud computing și aplicațiile software.
„Nu că aceste cunoștințe tehnologice nu sunt distribuite în toate țările. Dar doar o foarte mică parte a firmelor din cadrul țărilor le utilizează în mod eficient”, spune ea.
Schnabel adaugă că multe companii europene sunt prea mici și sunt constrânse de reglementări pentru a exploata pe deplin noile tehnologii. Companiile cu mai mult de 250 de angajați reprezintă aproape 60% din locurile de muncă din sectorul privat din SUA. Dar în UE acest procent se situează între 12% în Grecia și 37% în Germania. „Firmele mai mari investesc mai mult și sunt mai productive”, spune ea.
Decalaj de productivitate
Decalajul de productivitate al Europei este de lungă durată. Și este extrem de costisitor în ceea ce privește nivelul de trai. Dacă cele mai mari cinci economii europene, Germania, Regatul Unit, Franța, Italia și Spania, ar fi avut o rată de creștere a productivității egală cu cea a Americii între 1997 și 2022, PIB-ul lor pe cap de locuitor ar fi în medie cu aproape 13 000 de dolari mai mare în termeni de paritate a puterii de cumpărare, arată estimările McKinsey Global Institute.
„În ceea ce privește decalajul de productivitate dintre SUA și Europa, ceea ce ați văzut că s-a întâmplat dacă măsurați în ultimii patru ani este că [SUA] a fost ușor dezamăgitoare și [Europa] a fost teribil de dezamăgitoare”, spune Jason Furman, economist la Harvard.
O parte a problemei a fost creșterea întârziată a investițiilor în Europa. Erik Nielsen, consilier economic la banca italiană UniCredit, spune că investițiile în SUA au crescut cu peste 8 % de la sfârșitul anului 2019. Și că au continuat să crească puternic la începutul acestui an. Asta în timp ce în zona euro au rămas „teribil de slabe”. Cu 4 % sub nivelurile de dinainte de COVID-19.
Diferențe uriașe
Diferențele sunt foarte mari atunci când sunt analizate cele mai mari companii. Cele mai mari companii europene cotate la bursă, cu venituri anuale de peste un miliard de dolari, inclusiv cele din Marea Britanie, Norvegia și Elveția, au investit cu 400 de miliarde de dolari mai puțin decât omologii lor din SUA în 2022, a constatat McKinsey.
Volkswagen a fost singura companie din UE care a apărut în top 10 într-un raport recent al Comisiei Europene care a analizat primii 2 500 de investitori în cercetare și dezvoltare din lume în 2023. Șase dintre primele 10 își aveau sediul în SUA și niciunul în Marea Britanie.
Jan Mischke, partener la McKinsey Global Institute, spune că diferența de investiții este deosebit de evidentă în domeniul IT. Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare ale așa-numitelor Șapte Magnifice, Alphabet, Amazon, Apple, Meta, Microsoft, Nvidia și Tesla, s-au ridicat anul trecut la peste 200 de miliarde de dolari. Aproximativ jumătate din totalul cheltuielilor echivalente din Europa în toate sectoarele private și publice.
Excelență industrială
Europa, spune Mischke, a construit și perfecționat un model de „excelență industrială”. Dar lumea se schimbă acum. „Există o perturbare tehnologică masivă în care o abordare progresivă nu mai este suficientă”.
Nepotrivirea în ceea ce privește finanțarea capitalului de risc este evidentă. Anul trecut, investițiile de capital de risc în companiile din SUA au fost aproape triple față de cele din Europa, potrivit unui studiu KPMG. De asemenea, fondurile de capital de risc din SUA au strâns aproape de cinci ori mai mult decât cele din Europa în ultimii trei ani.
„Cu toată pesimismul din jurul Europei, aceasta este marea întrebare care persistă. Este posibil ca adoptarea noilor tehnologii de inteligență artificială să fie mai lentă și mai puțin benefică decât în SUA și China?”, spune Adam Posen, președintele Institutului Peterson pentru Economie Internațională. „Europa are o abordare prudentă, de înțeles, în ceea ce privește reglementarea noilor tehnologii. Dar acest lucru va fi un dezavantaj aici.”
Traiectoria SUA
În timp ce miniștrii din UE sunt de acord că este nevoie de o creștere economică, unii se întreabă cât de sustenabilă va fi traiectoria actuală a SUA.
„Nu este o problemă nouă pentru Europa și nici pentru Țările de Jos: creșterea nu a fost spectaculoasă”, a declarat Steven van Weyenberg, ministrul olandez de finanțe. Dar, analizând performanțele recente, adaugă el: „O parte din această poveste este reprezentată de politica fiscală foarte relaxată din SUA. Care s-ar putea să nu fie sustenabilă timp de decenii.”
Majoritatea economiilor din UE au început să își reducă deficitele bugetare înainte de reintroducerea normelor fiscale obligatorii în acest an. Însă cheltuielile din SUA au continuat să crească. Se așteaptă ca această tendință să continue, indiferent cine va câștiga alegerile prezidențiale americane din noiembrie. Biroul de buget al Congresului preconizează că deficitele vor rămâne în jurul valorii de 6% pentru fiecare an fiscal în următorul deceniu.
„Întrebarea este cât de mult mai poate SUA să meargă înainte. În condițiile în care anul trecut a fost determinată în principal de un stimulent fiscal mare și de o creștere mare a imigrației”, spune Kaspar Hense, manager de portofoliu la investitorul RBC Bluebay Asset Management. „Dar o președinție Trump ar putea aduce mai multă generozitate fiscală. Și nu credem că Biden ar fi foarte diferit.”
Creșterea șomajului
Productivitatea SUA a fost stimulată de creșterea temporară a șomajului. Asta după ce pandemia a lovit în 2020. Acest lucru a remaniat oamenii în roluri noi și mai productive odată ce activitatea și-a revenit. În schimb, Europa a ales să protejeze locurile de muncă prin scheme masive de concedieri. „Ne-am înghețat piața muncii”, spune Boata de la Allianz. El a adăugat că acest lucru a dus la „locuri de muncă zombificate”.
Cu toate acestea, această tendință s-ar putea inversa pe măsură ce impulsul din SUA se estompează. Și dacă societățile europene încetează să mai stocheze forța de muncă. Economiștii BCE au scris într-un blog săptămâna trecută că există deja semne de „vânturi mai slabe” pe piețele forței de muncă din zona euro. „Care, la rândul lor, vor sprijini creșterea productivității”. Asta pe măsură ce nivelul locurilor de muncă vacante scade, salariile continuă să crească și orele lucrate cresc.
O oportunitate substanțială
Câștigurile potențiale ale inteligenței artificiale, cum ar fi ceea ce face Siemens cu chatbot-ul, reprezintă „un motor cheie și o oportunitate substanțială pentru Europa … pentru a avea puterea economică de a aborda unele dintre cele mai dificile probleme”, spune Ralph Haupter, șeful Microsoft pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa. El estimează că AI ar putea crește productivitatea programatorilor cu 40-45%. Dar și a funcționarilor cu 20-25%.
Economia zonei euro a dat semne timide de revenire din stagnarea recentă. Cu o creștere trimestrială de 0,3% la începutul acestui an. Economia britanică a înregistrat o creștere trimestrială și mai rapidă, de 0,6%. A depășit creșterea de 0,4% din SUA în această perioadă. Unii factori de decizie consideră că multe dintre problemele regiunii ar putea fi rezolvate dacă ar exista mai puțină negativitate cu privire la viitor.
„Există riscul ca pesimismul să se împlinească de la sine”, spune Schnabel. „Având în vedere șocurile uriașe pe care le-am avut în Europa, performanțele economice nu au fost atât de proaste pe cât se temeau mulți. Așa că ar trebui să încetăm să ne mai vorbim de sus”, informează ft.com