Prim-ministrul Republicii Moldova a avertizat că țara are nevoie de mai mult sprijin de securitate din partea Bruxelles-ului pentru a combate nivelurile în creștere ale tentativelor de trafic de persoane și arme din Ucraina, informează Financial Times.
Țara înregistrează o creștere a traficului de arme, persoane și bunuri, a declarat Natalia Gavrilița pentru Financial Times. „Nu vrem să devenim o țară în care cresc amenințările la adresa securității sau în care există o creștere a traficului sau a contrabandei ilegale.”
Contrabanda ilegală de arme, persoane și bunuri din Ucraina a fost o temere majoră pentru țările UE de la invazia Rusiei din februarie anul trecut, exacerbată de cantitatea mare de arme furnizate țării în ultimele 11 luni și de creșterea numărului de persoane care încearcă să plece, informează Financial Times.
Armele pleacă din Ucraina și ajung în Moldova
Ca răspuns, Bruxelles-ul a înființat un „centru de sprijin” cu sediul în Moldova, în încercarea de a urmări și de a reduce tentativele de trafic. Această inițiativă, a declarat Gavrilița, a obținut „eforturi de succes pentru a opri traficul de arme și de persoane”.
Însă aceasta are nevoie de mai mult sprijin, a declarat ea în ajunul a două zile de întâlniri cu Comisia Europeană, „pentru a nu permite ca aceste rețele de trafic să crească”.
Gavrilița a declarat că se așteaptă ca în cadrul reuniunilor să se analizeze dacă UE ar putea ajuta Moldova să își consolideze securitatea la frontieră.
„Acesta este un domeniu de interes și beneficiu reciproc”, a spus Gavrilița. „Vrem să fim contribuitori la securitatea europeană, nu doar beneficiari”.
Securitatea UE, la mijloc
Miniștrii afacerilor interne din țările UE au convenit, în cadrul unei reuniuni desfășurate la sfârșitul lunii ianuarie, că abordarea traficului de persoane și de arme din Ucraina ar trebui să fie un domeniu de interes cheie al politicilor de securitate ale blocului.
UE este deja cel mai important susținător al Republicii Moldova, oferind o creștere puternică a sprijinului financiar și umanitar de la începutul războiului. Luna trecută, Uniunea a anunțat că va oferi țării o sumă suplimentară de 145 de milioane de euro.
Invazia Rusiei a destabilizat în mod semnificativ vecinul său ex-sovietic. Moldova a trebuit să facă față sosirii a jumătate de milion de refugiați și întreruperii aprovizionării cu energie și a fluxurilor comerciale, ceea ce a declanșat o criză economică. Parlamentarii se tem, de asemenea, că conflictul s-ar putea extinde dincolo de granițele sale.
Moldova a solicitat – și a primit – statutul de țară candidată la UE în iunie, alături de Ucraina, ceea ce reprezintă un impuls pentru conducerea puternic prooccidentală care a preluat controlul țării în 2021, după ani de guverne cu partide pro-ruse.
În această săptămână, Gavrilița va semna acorduri comune cu UE în domeniul vamal, al cooperării fiscale și al sănătății și va discuta despre liberalizarea comerțului, accesul la zona de roaming pentru telefoane mobile a UE și la zona unică de plăți în euro. Acest lucru ar urma să „arate poporului moldovean beneficiile reale ale statutului de țară candidată la UE”, a declarat ea.
Războiul informațiilor din Moldova
Rusia continuă să supună țara la „elemente de război hibrid”, a declarat Gavrilița, inclusiv cel mai mare atac cibernetic din istoria sa de anul trecut, dezinformarea distribuită prin intermediul mass-media pro-ruse și protestele antiguvernamentale finanțate de oameni de afaceri pro-ruși aflați în exil.
Chișinăul este de mult timp subiectul eforturilor de destabilizare ale Rusiei, inclusiv o tentativă de șantaj din partea monopolului de gaze Gazprom de la Kremlin, iarna trecută, când a folosit amenințarea unor prețuri exorbitante la energie pentru a încerca să determine țara să renunțe la politicile pro-UE.
„Vom discuta [cu oficialii UE] întregul spectru de probleme cu care se confruntă Republica Moldova”, a declarat Gavrilița. „Vorbind despre continuarea sprijinului și apoi despre alte domenii în care am putea avansa pentru a ne asigura că vom construi rezistența economiei moldovenești, a societății moldovenești.”
