Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Finlanda va deveni oficial cel de-al 31-lea membru al alianței militare. Finlanda va deveni membru al celei mai mari alianțe militare din lume și Stoltenberg speră ca vecinul său, Suedia, să se alăture în lunile următoare.
„Aceasta este o săptămână istorică. De mâine, Finlanda va fi membru cu drepturi depline al alianței”, a declarat Stoltenberg reporterilor în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de Externem, din cadrul NATO, desfășurată la Bruxelles.
Moment istoric pentru Finlanda
Fostul prim-ministru norvegian, Jens Stoltenberg, a declarat faptul că steagul Finlandei va fi ridicat pentru prima oară la sediul alianței militare: „Vom ridica pentru prima dată steagul finlandez aici, la sediul NATO. Va fi o zi bună pentru securitatea Finlandei, pentru securitatea nordică și pentru NATO în ansamblu”. Stoltenberg a precizat că Turcia, ultima țară care a ratificat aderarea Finlandei, va înmâna textele oficiale secretarului de stat american Antony Blinken. Secretarul general a semnalat că va invita apoi Finlanda să facă același lucru.
Președintele finlandez, Sauli Niinistö, și ministrul finlandez al Apărării, Antti Kaikkonen, vor participa la ceremonie, alături de ministrul de Externe, Pekka Haavisto. „Este un moment istoric pentru noi. Pentru Finlanda, cel mai important obiectiv al reuniunii va fi sublinierea sprijinului NATO pentru Ucraina, în timp ce Rusia își continuă agresiunea ilegală. Căutăm să promovăm stabilitatea și securitatea în întreaga regiune euro-atlantică”, a declarat ministrul de Externe într-un comunicat.
Această evoluție survine în contextul în care alegătorii finlandezi au dat un impuls partidelor conservatoare în alegerile din weekend, privând-o pe premierul de stânga, Sanna Marin, de un nou mandat. Temându-se că ar putea fi vizate după ce Rusia a invadat Ucraina în urmă cu un an, vecinii nordici Finlanda și Suedia au abandonat pozițiile lor tradiționale de nealiniere militară, pentru a căuta protecție sub umbrela de securitate a NATO.
Toți cei 30 de aliați au semnat protocoalele de aderare ale Finlandei și Suediei. Turcia și Ungaria au întârziat procesul timp de luni de zile, dar au cedat în privința Finlandei. Turcia a cerut garanții și asigurări din partea celor două, în special în ceea ce privește combaterea extremismului. Cererile Ungariei nu au fost niciodată explicite. Pentru ca noii membri să adere la NATO trebuie să fie de acord în unanimitate, conform AbcNews .
NATO, principiul apărării colective
Creată în 1949 ca o alianță militară după cel de-al Doilea Război Mondial, NATO se bazează pe principiul „apărării colective”. Aceasta garantează libertatea și securitatea națiunilor membre prin mijloace politice și militare, potrivit site-ului NATO.
Din punct de vedere politic, NATO promovează valorile democratice și le permite membrilor să se consulte și să coopereze pentru a rezolva probleme legate de apărare și securitate, pentru a consolida încrederea și pentru a preveni conflictele. Din punct de vedere militar, NATO se angajează să rezolve pașnic disputele. În cazul în care eforturile diplomatice eșuează, aceasta dispune de puterea militară pentru a întreprinde operațiuni de gestionare a crizelor.
Puterea militară este exercitată în temeiul clauzei de apărare colectivă din tratatul fondator al NATO, articolul 5 din „Tratatul de la Washington”, sau în temeiul unui mandat al Națiunilor Unite. Acest lucru poate fi făcut individual sau în cooperare cu alte țări și organizații internaționale, conform Defense.gov.
