Sauli Niinisto, președintele Finlandei, dar și premierul Sanna Marin au solicitat joi, prin intermediul unei declarații comune ca cele 2 țări din nordul Europei să adere la NATO, conform BBC. În acest act se precizează faptul că: „Finlanda trebuie să aplice imediat pentru a deveni membru NATO.”.
Decizia oficială va fi luată după o ședință a Parlamentului, care va înmâna către NATO cererea de aderare. În rândurile membrilor blocului politico-militare este deja un consens pentru a primi repede Finlanda și Suedia în alianță.
De ce vrea Finlanda în NATO?
Finlanda împarte 1.300 de graniță și o istorie tumultoasă cu Rusia, crescând treptat cooperarea dintre NATO și țara din nordul Europei după momentul din 2014 când Moscova a anexat Peninsula Crimeea. Totuși, fiindcă voia să mențină relații pașnice cu vecinul de la est, Finlanda s-a abținut până acum de la demersurile legate de aderarea la alianța nord-atlantică.
Conform Reuters, poziția lui Sauli Niinisto este catalogată drept factor esențial pentru ca procesul de aderare să înceapă. Președintele Finlandei este responsabil, împreună cu guvernul, de politica externă din țară, așa cum prevede Constituția.
Niinisto a declarat, după o ședință de săptămâna trecută, că: „Mesajul meu este clar: Finlanda își va asigura securitatea. Acest lucru nu se va face în detrimentul nimănui.”.
Acțiunile pe care Rusia le face în Ucraina a schimbat atitudinea despre o posibilă alianță de tip militar și unei alte țări din nordul Europei, mai precis a Suediei. Acest stat s-a ferit din a face astfel de înțelegeri timp de 200 de ani.
Cazul Suediei nu este atât de sigur
Totuși, situația din Suedia nu este la fel de limpede ca cea din Finlanda. Deși social-democrații au preferat întotdeauna să aleagă neutralitatea, Magdalena Andersson, prim-ministrul țării, a dat de înțeles că actuala situație dintre Ucraina și Rusia a modificat împrejurările.
Un expert în domeniul apărării țărilor nordice a spus pentru AFP că este de părere că atât Suedia, cât și Finlanda vor face mutarea spre NATO, chiar dacă oficialii din Stockholm par ceva mai ezitanți decât cei din Finlanda.
Aceeași expertă, Elisabeth Braw, a declarat, conform France 24, că: „Social-democrații din Suedia au spus întotdeauna <<Ne vom gândi la asta când va adera Finlanda>>, pentru că ei credeau că Finlanda nu va adera niciodată.”
Pentru a nu risca să devină o țintă pentru Rusia, cele două țări din nordul Europei nu vor organiza un referendum pentru posibila aderare. Ambele țări au căutat, ulterior au și primit, asigurări de ajutor din partea Statelor Unite ale Americii și a altor state membre ale alianței pe tot parcursul perioadei de negocieri pentru aderare.
Sunt deja semne ce indică faptul că Rusia a devenit atentă la lucrurile care se petrec în Finlanda și Suedia. Aceste manifestări sunt: avioanele militare rusești au încălcat spațiul aerian al celor două țări, iar la Moscova au apărut postere cu oameni extrem de cunoscuți din Suedia care ar fi fost prezentați drept simpatizanți ai nazismului.
În rândul oamenilor, peste 70% dintre cetățenii Finlandei și aproximativ jumătate dintre cei din Suedia își doresc aderarea la NATO a țărilor.
Conform unor analiști experți din domeniul apărării, aderarea celor două țări la NATO ar aduce organizației un plus, ambele state având o armată modernă.
