Cancelarul german, Olaf Scholz, s-a întâlnit marți cu liderii FMI, OMC, OIM, OCDE și Banca Mondială pentru a discuta o serie de probleme globale cu privire la situația economică și la recesiunea care se preconizează în anii următori. Scholz a făcut apel la nevoia de unitate la nivel global, într-un context critic pentru economia internațională.
Olaf Scholz a avut marți, la Berlin, o întâlnire anuală cu liderii mai multor organizații financiare și politice multilaterale globale, precum Fondul Monetar Internațional (FMI), Organizația Mondială a Comerțului (OMC), Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Banca Mondială.
În cadrul întâlnirii au fost discutate o serie de probleme legate de politica economică internațională, iar cancelarul Olaf Scholz a făcut un apel la unitate în această perioadă dificilă.
„Nu putem face față marilor noastre provocări decât împreună”, a afirmat Scholz.
Scholz le-a promis liderilor reuniți la Berlin că pot conta pe o cooperare continuă din partea Germaniei și în viitor. De asemenea, el a subliniat că deglobalizarea, decuplarea și protecționismul nu sunt soluții. În schimb, Scholz a pledat pentru o „globalizare inteligentă în care dependența poate fi redusă”, potrivit DW.
Șeful OMC: „Protecționismul este foarte costisitor”
Liderii vizitatori au avertizat, de asemenea, împotriva protecționismului, directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), Ngozi Okonjo-Iweala, susținând că „Retragerea din comerțul internațional va face mai dificilă rezolvarea problemelor pe care le avem acum. Protecționismul, decuplarea, fragmentarea sunt foarte perturbatoare și vor fi foarte costisitoare”.
Okonjo-Iweala a citat o estimare a OMC care prevede o reducere pe termen lung de 5% a PIB-ului global în cazul în care lumea s-ar rupe în două blocuri comerciale, unul bazat pe China, celălalt pe Statele Unite.
Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, le-a spus celor adunați că, odată cu pandemia de Coronavirus și atacul Rusiei asupra Ucrainei, globalizarea se confruntă cu cele mai mari provocări de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
Și ea a pledat: „Nu scoateți din priză comerțul care ne face mai buni”. Georgieva a făcut apel la diversificare, dar a avertizat împotriva evitării Chinei, de exemplu.
Georgieva, Okonjo-Iweala și președintele Băncii Mondiale, Mari Pangestu, au fost de acord că țările în curs de dezvoltare ar fi cele mai afectate dacă economia globală s-ar fragmenta. Potrivit unor estimări, acestea ar putea înregistra pierderi de două cifre în PIB.
FMI face previziuni economice sumbre
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că creșterea economică în cele mai mari două mari economii ale lumii, SUA și China, încetinește, sugerând că estimările FMI privind creșterea globală pentru 2023 vor trebui probabil să fie ajustate în scădere de la 2,7%, cât fusese preconizat în octombrie.
Ea a spus că aproximativ o treime din economia globală și jumătate din cea europeană vor intra în recesiune în 2023. Șeful FMI a mai adăugat că inflația va persista mai mult decât se aștepta, deși se speră că va scădea la aproximativ 6,5% anul viitor.
Potrivit acesteia, primele semnale ale recesiunii vor fi deja vizibile din al patrulea trimestru al anului în curs, confirmând previziunile privind încetinirea creșterii economice mondiale pentru al treilea an consecutiv.
Înrăutăţirea crizei energetice în Europa va afecta semnificativ creşterea economiei şi va stimula majorarea inflaţiei, o perioadă îndelungată de inflaţie ridicată putând determina majorări de dobânzi mai mari decât se previziona şi înăspriri suplimentare ale condiţiilor financiare globale. Aceste evoluţii „sporesc riscurile unei crize a datoriilor suverane în economiile vulnerabile”, atrage atenţia FMI, potrivit Știri pe Surse.
