Evenimentele din ultima perioadă, marcate de războiul din Ucraina, creșterea inflației și a prețurilor și criza energetică au consecințe simțibile asupra multor țări din Europa și din lume. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a înaintat joi un comunicat în care atrage atenția asupra crizei alimentare și a efectelor sale la nivel global.
Lumea se confruntă la momentul actual cu majorări ale prețului energiei și probleme la nivelul lanțului de aprovizionare, care afectează puternic industria alimentară, riscând o criză globală. Decizia Rusiei de a tăia mare parte din aprovizionarea Europei cu gaze naturale a provocat majorarea prețurilor la energie, iar situația de pe front a lovit în producția de cereale a Ucrainei, care era considerată înaintea conflictului grânarul Europei.
Criză la nivel global
„Efectele combinate ale creşterii preţurilor la alimente şi energie şi constrângerile de aprovizionare nu doar că reduc standardele de viaţă dar este posibil să majoreze sărăcia şi să reducă creşterea pe termen lung, fiind posibil să alimenteze turbulenţele sociale şi migraţia pe scară largă”, subliniază autorii raportului Bjorn Rother, Sebastian Sosa, Lukas Kohler şi Gaelle Pierre, potirivt Digi24.
FMI arată că cele mai afectate țări sunt cele din Africa sub-sahariană, unde factorii de risc sunt multipli, situația economică fiind deja sensibilă. Pe lângă războiul din Ucraina, impactul negativ al schimbărilor climatice, cum ar fi inundațiile devastatoare din Pakistan și seceta extremă din regiunea Cornului Africii, contribuie, de asemenea, la reducerea producției de alimente, ceea ce, la rândul său, duce la întreruperea aprovizionării cu alimente și la inflația prețurilor. Mai multe țări din Asia au impus embargouri pentru diverse produse, pentru a-și proteja economia națională.
Potrivit raportului, situația actuală este ușor comparabilă cu criza din 2007-2008 și că trebuie să ne așteptăm la o adâncire a recesiunii. Potrivit raportului Băncii Mondiale privind securitatea alimentară pentru anul 2022, inflația globală a alimentelor a atins un nivel record. Deficitul tot mai mare în aprovizionare cu alimente, împreună cu inflația alimentară ridicată, conduc lumea spre „o criză globală a alimentelor fără precedent”, după cum a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Acesta a avertizat, de asemenea, că: „Există un risc real ca în 2022 …. să fie declarate foamete multiplă, iar în 2023 ar putea fi chiar mai rău”.
Instituțiile globale trag un semnal de alarmă
Prețul alimentelor pe piața internă și inflația rămân ridicate la nivel mondial, iar Programul Alimentar Mondial (PAM) estimează că 345 de milioane de persoane din 82 de țări se confruntă în prezent cu o insecuritate alimentară acută. Aproximativ 50 de milioane de persoane din 45 de țări se află în pragul foametei sau al unor condiții asemănătoare foametei, în timp ce 882.000 de persoane se confruntă cu catastrofe alimentare majore. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și PAM au emis recent un avertisment cu privire la iminența unei crize alimentare globale din cauza efectelor persistente ale pandemiei Covid-19, a conflictelor, a șocurilor economice și a schimbărilor climatice care au afectat grav sistemele alimentare, agricole, energetice și financiare la nivel mondial, arată The Geopolitics.
În prezent, Fondul Monetar Internaţional dorește introducerea unei „ferestre pentru şocul alimentar”. Noul program al FMI pentru ţările afectate de criza alimentară va fi disponibil abia la un an după aprobarea sa. Directorul FMI, Kristalina Georgieva, a spus săptămâna trecută că nu există îndoieli că boardul FMI va aproba, în curând, noul program.
