O dronă defectuoasă în Irak ar fi putut ajuta America să nu fie târâtă și mai mult într-un conflict tot mai mare în Orientul Mijlociu.
Drona, care a fost lansată la baza aeriană din Erbil de către o miliție susținută de Iran înainte de răsăritul soarelui pe 26 octombrie, a pătruns în apărarea aeriană americană și s-a prăbușit la etajul al doilea al barăcii care adăpostea trupele americane în jurul orei 5 dimineața, potrivit a doi oficiali americani familiarizați cu această chestiune.
Atac major în Orientul Mijlociu
Însă dispozitivul încărcat cu explozibili nu a reușit să detoneze și, în cele din urmă, doar un membru al armatei a suferit o comoție în urma impactului, au declarat oficialii, care au cerut să rămână anonimi pentru a vorbi liber despre atac. Statele Unite au avut noroc, au adăugat ei, deoarece drona ar fi putut provoca un carnagiu dacă ar fi explodat.
Incidentul a fost unul dintre cele cel puțin 40 de atacuri separate cu drone și rachete care au fost lansate împotriva forțelor americane de către milițiile susținute de Iran în Irak și Siria în ultimele trei săptămâni, ca răspuns la sprijinul american pentru Israel în războiul din Gaza, potrivit datelor Pentagonului și celor doi oficiali americani.
Bombardamentul a provocat până acum doar câteva zeci de răniți minori, multe dintre rachete și drone de atac unidirecționale fiind interceptate de apărarea aeriană americană din Irak și Siria, unde sunt dislocate în total 3.400 de trupe americane.
David Schenker, fost secretar de stat adjunct al SUA la think-tank-ul Washington Institute for Near East Policy, a avertizat că, deși nici Iranul și grupurile sale aliate, nici SUA nu par să dorească o confruntare directă, riscurile sunt în creștere. Posibilitatea unui atac major care să atragă America într-un conflict este „o preocupare foarte realistă”, a spus el.
„Cred că își calibrează atacurile pentru a hărțui mai degrabă decât pentru a ucide în masă trupele americane”, a spus el despre milițiile irakiene și siriene. „Dar pot face mult mai mult”.
Joe Biden atacat
Nu este clar cum ar răspunde președintele Joe Biden la un atac major care ucide un număr mare de americani. Aflat în dificultate în sondajele de opinie înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, Biden a încercat până acum să limiteze rolul Statelor Unite în conflict mai ales la asigurarea ajutorului militar pentru Israel.
Războiul a izbucnit atunci când bărbați înarmați din Hamas – grup militant finanțat de Iran care conduce enclava palestiniană Gaza – au dat buzna în sudul Israelului la 7 octombrie, ucigând 1.400 de persoane, majoritatea civili, și luând peste 240 de ostatici. De atunci, Israelul a bombardat fără încetare teritoriul de coastă, ucigând peste 10.000 de persoane, mulți dintre ei copii.
Iranul afirmă că nu a avut niciun rol în raidul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, deși a salutat atacul.
Duminică, secretarul de stat american Antony Blinken a zburat în Irak – unde au avut loc cele mai multe dintre atacurile asupra forțelor americane – pentru a face presiuni asupra prim-ministrului irakian Mohammed Shia Al-Sudani să ia măsuri drastice împotriva milițiilor care operează acolo și să evite orice escaladare.
Cu toate acestea, Sudani nu a avut prea mult noroc în a convinge grupurile de miliție să nu renunțe la asaltul lor sau în a-i convinge pe finanțatorii lor din Iran să le țină în frâu, potrivit a cinci parlamentari de rang înalt din coaliția de guvernare a lui Sudani, unui consilier de securitate al premierului și unui comandant de miliție.
Datorie religioasă
Prim-ministrul și aproximativ 10 membri de rang înalt ai guvernului său s-au întâlnit cu comandanții a aproximativ o duzină de grupări de miliție la Bagdad la 23 octombrie pentru a face presiuni asupra grupărilor să înceteze atacurile împotriva forțelor americane, au declarat cele șapte persoane, care fie au fost prezente, fie au fost informate cu privire la întâlnire.
Cu toate acestea, pledoaria a căzut în mare parte în urechi surde, majoritatea comandanților promițând să își continue atacurile până când forțele israeliene vor pune capăt asediului și bombardamentelor asupra Fâșiei Gaza, au adăugat acestea.
„Nimeni – nici prim-ministrul, nici altcineva – nu se poate opune datoriei noastre religioase”, a declarat Ali Turki, un deputat șiit din coaliția de guvernare, precum și un comandant al puternicei miliții Asaib Ahl al-Haq, susținută de Iran.
Arif al-Hamami, un alt deputat șiit, a declarat că perspectivele diplomației par sumbre: „Nu cred că prim-ministrul are puterea de a opri atacurile atâta timp cât Israelul comite atrocități în Gaza cu ajutorul americanilor”.
Guvernele irakian și iranian nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii cu privire la atacurile milițiilor și la riscul de escaladare.
