Conform raportului, la începutul anului 2022, COVID-19 și a sa economie împreună cu consecințele societale continuă să reprezinte o amenințare critică pentru întreaga lume. În cele mai sărace 52 de țări în care locuiesc 20% din populația lumii doar 6% din populație fusese vaccinată la momentul redactării acestui raport.
Pe 2024, economiile în curs de dezvoltare (cu excepția Chinei) vor avea scăzut cu 5,5% sub PIB-ul preconizat înainte de pandemie în timp ce economiile avansate vor fi depășit cu 0,9% – adâncind astfel decalajul de venituri la nivel mondial. Divergența globală rezultată va crea tensiuni… în interiorul și dincolo de granițe – care riscă să agraveze situația de impacturile în cascadă ale pandemiei și să complice coordonarea necesară pentru a aborda provocările comune. Inclusiv consolidarea acțiunilor în domeniul climei, îmbunătățirea siguranța digitală, refacerea mijloacelor de trai și a coeziunii societale și gestionarea concurenței în spațiu. Raportul privind riscurile globale 2022 prezintă rezultatele ultimului sondaj de percepție a riscurilor globale (GRPS), urmat de o analiză a principalelor riscuri care emană din actualele economice, societale, de mediu și tehnologice tensiuni.
Riscurile globale evidențiază preocupările societale și de mediu
Solicitat să aibă o viziune asupra ultimilor doi ani, respondenții raportului GRPS percep riscurile societale sub forma „erodării coeziunii sociale”, „crizelor legate de mijloacele de trai” și „deteriorarea sănătății mintale” – ca fiind cele care s-au înrăutățit cel mai mult de la începutul pandemiei. Doar 16% dintre respondenți se simt pozitivi și optimiști în ceea ce privește perspectivele lumii și doar 11% cred că perspectivele redresarea globală se va accelera. Majoritatea respondenților se așteaptă în schimb ca următorii trei ani să fie caracterizați fie de o volatilitate constantă și de multiple surprize, fie traiectorii fracturate care vor separa câștigătorii relativi și perdanți.
Pentru următorii cinci ani, respondenții semnalează din nou riscurile societale și de mediu ca fiind cele mai îngrijorătoare. Cu toate acestea, pe un orizont de 10 ani, pentru sănătatea planetei domină preocupările: riscurile de mediu(care sunt cele mai importante), amenințări critice pe termen lung la adresa păcii, precum dăunătoarele pentru oameni și planetă.
Așadar, „eșecul acțiunilor climatice”, „vremea extremă” și „pierderea biodiversității” se clasează pe primele trei locuri în topul celor mai grave riscuri. Respondenții au semnalat, de asemenea, și „crizele datoriilor” și „confruntările geoeconomice” ca fiind printre cele mai grave pentru următorii 10 ani. Riscurile tehnologice – cum ar fi „inegalitatea digitală” și „eșecul securității cibernetice” – sunt alte riscuri critice pe termen scurt la adresa lumii, potrivit GRPS.
Presiunile interne pe termen scurt vor face mai dificilă concentrarea guvernelor asupra priorităţilor pe termen lung şi vor limita capitalul politic alocat temerilor globale. Disparităţile care afectează deja societăţile ar urma să se adâncească – încă 51 de milioane de persoane ar urma să trăiască în sărăcie extremă – comparativ cu tendinţa de dinaintea pandemiei, sporind riscul polarizării şi al resentimentelor în societate.
În acelaşi timp, presiunile interne riscă poziţii mai puternice privind interesul naţional şi înrăutăţirea rupturilor în economia mondială, care vor veni în detrimentul cooperării şi ajutorului extern. Puteți consulta tot raportul aici.
